Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Cum își vor încălzi marile orașe locuitorii la iarnă? Primarii spun că nu au de unde cumpăra gaz și cer ajutorul Guvernului (Europa Liberă)

colterm.jpeg

Colterm, compania de termoficare din Timișoara, a fost nevoită să oprească furnizarea de căldură, temporar, iarna trecută.
Sursa imaginii: 
RFI România/Otilia Ghițescu

Nicolae Ciucă, un elev mediocru pe care îl așteaptă un examen dificil (SpotMedia) - Cele trei mari legi care mafiotizează România. Președintele Iohannis trebuie să oprească derapajele grave din educație, justiție și securitate națională (G4Media) - Aeroportul Băneasa s-a îmbrăcat frumos, de 13 milioane de euro, dar nu vine nimeni să-l vadă (Panorama) - Viaţa în perioada comunistă: 10 adevăruri pe care poate le-am uitat (Life.ro)

Cum își vor încălzi marile orașe locuitorii la iarnă? Primarii spun că nu au de unde cumpăra gaz și cer ajutorul Guvernului (Europa Liberă)

Primăriile marilor orașe caută soluții în această perioadă pentru a putea asigura încălzirea în sistemul centralizat la iarnă. Edilii spun că vor avea nevoie din nou de ajutor de la guvern, însă nu e clar nici de câți bani va fi nevoie și nici dacă bugetul de stat va putea acoperi cheltuiala.

În prezent, cea mai mare problemă o reprezintă faptul că furnizorii ezită să încheie contracte cu primăriile pentru iarna următoare, de teamă că nu își vor recupera în timp util diferența între prețul plafonat și cel de tranzacționare a gazului pe bursă.

În martie 2022 Guvernul a aprobat prin Ordonanță de Urgență plafonarea prețurilor și pentru intervalul aprilie 2022 - 31 martie 2023.

Prețul gazului a fost plafonat la 0,37 lei / kWh (370 lei / Megawat oră) inclusiv în cazul producătorilor de energie termică.

Europa Liberă a stat de vorbă cu primarii din Timișoara, Iași, Bacău și Arad despre pregătirile pentru iarnă.

 

Nicolae Ciucă, un elev mediocru pe care îl așteaptă un examen dificil (SpotMedia)

"Guvernul PSD-PNL jonglează cu prețurile, cu ratele bancare, cu pensiile, benzina și rezervele de gaz. Face acrobații ca să treacă peste sezonul rece în timp ce oamenii nu mai au încredere în liderii politici și privesc cu teamă spre viitor.

Într-o intervenție abruptă, care a avut loc marți seara, după o ședință a liberalilor, fostul general anunță opintit că situația României va fi complicată și în următoarea perioadă din cauza succesiunii nesfârșite de crize internaționale.

Nu cred că după 1990 să fi existat un prim-ministru care să se simtă mai inconfortabil în fața camerelor de luat vederi și în fața jurnaliștilor ca Nicolae Ciucă", scrie jurnalistul Emilian Isăilă.

"Are aerul unui elev scos la tablă care a învățat ceva, n-a înțeles mare lucru din ce-a citit, dar își dorește foarte mult o notă onorabilă. Se înroșește la față, se chinuie, se bâlbâie, spune ceva, se corectează și privește cu disperare în jur după un ajutor neașteptat, eventual divin.

Nota depinde și de mila pe care elevul o stârnește în ochii profesorului, cum estimează acesta efortul celui scos la tablă de a răspunde ceva. În general, printr-o astfel de strategie, se ia șapte, opt, în fața unui profesor mai exigent.

Din păcate, obiectivele pe termen scurt ale guvernului nu mai țin de dezvoltare, investiții publice sau reforme ale sistemelor de sănătate și educație.

Supraviețuirea iernii viitoare e principala grijă".

Integral pe pagina SpotMedia.

 

Cele trei mari legi care mafiotizează România. Președintele Iohannis trebuie să oprească derapajele grave din educație, justiție și securitate națională (G4Media)

"Standardele politice și democratice s-au prăbușit sub coaliția PSD-PNL-UDMR", notează jurnalistul Cristian Pantazi. În opinia sa, "anti-reforma e atât de rapidă, încât trei pachete substanțiale de legi amenință însăși osatura democratică a țării și viitorul său. Legile educației, justiției și securității naționale sunt croite pentru uzul câtorva grupări mafiotizate de facto din respectivele domenii, cărora le oferă bani, putere și protecție legală. Președintele Iohannis e dator să stopeze această degradare accelerată dacă are un minim respect pentru democrație și îi pasă de proiecția sa externă.

Suntem într-un nou punct de minim politic, în care legislația e făcută cu ochii la interesele diferitelor grupări de putere și nu pentru interesul public. Așteptările formulate la alegerile din 2021 de segmentul reformist din societate, atât cât este el, au fost deturnate de aducerea la guvernare a PSD, în ciuda discursului cu care președintele Iohannis și PNL s-au prezentat la alegeri.

Realitatea e că reformele structurale nu sunt pe agenda reală a Puterii. Dimpotrivă, contra-reforma e temelia acestei coaliții, care nu mai are practic adversari".

Citiți pe G4Media.ro despre prevederile care ar transforma România în prizonier unor grupări mafiotizate.

 

Aeroportul Băneasa s-a îmbrăcat frumos, de 13 milioane de euro, dar nu vine nimeni să-l vadă (Panorama)

Aeroportul Băneasa așteaptă să fie resuscitat, după ce a fost renovat. După zece ani de pauză, aerodromul ar trebui să fie redat curselor de linie. Luni i s-a tăiat panglica, la moment aniversar, dar surpriza vine când te uiți la secțiunea „Plecări”. Deocamdată, de pe Băneasa nu zboară nicio cursă de linie.

Și nici nu e prea clar cine și când va zbura de aici. „Primul zbor comercial va avea loc până la sfârșitul acestei luni. Dacă nu, nu mai târziu de luna septembrie a acestui an. Ne așteptăm la o reluare puternică a traficului pe sezonul de iarnă 2022-2023 și să intrăm în forță în sezonul de vară 2023, atunci când așteptăm un număr important de chartere, atât curse regionale, dar și curse interne”, a spus luni Valentin Iordache, purtătorul de cuvânt al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB).

Aeroportul fusese închis pentru cursele de linie pe 25 martie 2012, în momentul în care ajunsese la un vârf de număr de pasageri. În 2011, aterizaseră pe Băneasa aproape 2,4 milioane de pasageri, fiind un hub pentru liniile aeriene low-cost. Companiile Blue Air, Wizzair și Germanwings și-au mutat la 25 martie 2012 activitatea pe Otopeni, aeroport care a crescut de la an la an, până la pandemia de Covid.

Speranța oficialilor era ca vechiul aeroport Băneasa să devină un fel de „buffer” pentru Otopeni .

Cifrele din prezent sunt însă departe de speranțele oficialilor. În 2021, Băneasa a primit 7.687 de pasageri din curse private. La acestea, se adaugă și aeronavele care au aterizat pentru lucrări de reparații la Romaero.

Citiți mai mult pe pagina Panorama.

 

Viaţa în perioada comunistă: 10 adevăruri pe care poate le-am uitat (Life.ro)

Au trecut mai bine de 32 de ani de la revoluţie şi pentru unii oameni nostalgia comunismului rămâne încă o constantă. Viaţa în perioada comunistă nu era însă nici pe departe lapte şi miere. Viaţa în perioada comunistă era plină de lipsuri, de abuzuri şi marcată de frica că orice ai putea spune în propria casă s-ar putea transforma în condamnare. Erau zeci de mii de informatori în toată ţara, la cea mai mică suspiciune scrisorile erau citite, telefoanele erau ascultate, erau chiar montate microfoane în locuinţe şi oricine din preajmă putea să fie turnător la Securitate, fie că vorbim de vecini, colegi de muncă sa chiar rude.

Life.ro readuce în prim plan 10 adevăruri din perioada comunistă, pe care poate le-am uitat: frigul din case, programul la apă caldă şi penele de curent, alimente pe cartelă, raționalizarea benzinei, groaza de Securitate etc.