Isărescu ar putea scumpi iar leii vineri. Cu cât au crescut ratele la bancă și ce așteptări au bancherii legat de decizia BNR (HotNews.ro)

mugur_isarescu.jpg

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, susține conferinţă de prezentare a raportului trimestrial asupra inflaţiei, la sediul Băncii Naționale din București, joi 12 mai 2022.
Sursa imaginii: 
Inquam Photos / George Călin

Puterea şi Opoziţia, contre pe tema efectelor supraimpozitării contractelor part-time (Adevărul) - Doi cercetători de la Universitatea din București arată dimensiunea dezastrului: în 37 din cele 42 de județe, populația vârstnică este mai numeroasă decât cea tânără (Libertatea) - Record negativ: deficitul de produse alimentare ajunge la aproape 5 miliarde de euro. Exportăm grâu şi porumb, importăm pâine congelată, lapte şi carne (Ziarul Financiar) - In Memoriam Ioana Măgură Bernard (Europa Liberă)

Isărescu ar putea scumpi iar leii vineri. Cu cât au crescut ratele la bancă și ce așteptări au bancherii legat de decizia BNR (HotNews.ro)

În prezent, dobânda de referință a BNR este de 4,75%. La acest nivel, indicele ROBOR la 3 luni și la 6 luni a trecut de 8%. Anul trecut pe vremea asta era de circa 1,5% (cel la 3 luni ) și 1,64% cel la 6 luni.

HotNews a solicitat reprezentanților mai multor bănci să ne facă o simulare pentru a vedea cu cât au crescut ratele la bancă.

ING: Robor de 8% a scumpit rata la un credit ipotecar de la 1303 lei la 2109 lei (62%).

Raiffeisen Bank: Ratele la un credit ipotecar au urcat de la 1000 de lei la 1607 lei (60,7%).

BRD: Creditul în lei a urcat ratele în lei de la 1409 la 2420 de lei, iar la euro, cu 28 euro.

Toți economiștii șefi din bănci cu care HotNews a discutat au confirmat că vineri, BNR va scumpi banii pentru a tempera inflația. ”Ne așteptăm la o creștere de 1 pp, urmată de 0.75 pp și 0.5 pp în ședintele următoare, astfel încât rata dobânzii de politica monetară să ajungă la 7% la sfârșitul anului”, a spus joi Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank.

 

Puterea şi Opoziţia, contre pe tema efectelor supraimpozitării contractelor part-time (Adevărul)

USR acuză că 100.000 de posturi part-time au fost desfiinţate, PSD menţionează că, de fapt, acestea au devenit locuri de muncă cu normă întreagă. De partea USR este şi fostul şef al PNL, Florin Cîţu, care cere eliminarea prevederilor privind contractele part-time.

Inspecţia Muncii susţine că, de la intrarea în vigoare a modificărilor, peste 44.000 de contracte cu timp parţial au încetat, în timp ce numărul celor cu normă întreagă a crescut cu peste 27.000.

Diferenţa dintre contractele cu timp parţial încetate şi contractele noi cu normă întreagă, la data de 4.08.2022, este de 16.541 de contracte.

Contextul în care se produc aceste încetări de contracte cu timp parţial este specific acestei perioade întrucât majoritatea acestor contracte sunt încheiate în domeniul învăţământului şi în cel artistic, iar statisticile din anii precedenţi ne indică o scădere semnificativă a contractelor cu timp parţial în luna august.

Citiți despre reacțiile politicienilor în Adevărul.

 

Doi cercetători de la Universitatea din București arată dimensiunea dezastrului: în 37 din cele 42 de județe, populația vârstnică este mai numeroasă decât cea tânără (Libertatea)

Aurelian Giugăl și George Secăreanu au calculat „Dinamica indicelui de îmbătrânire demografică” (câți bătrâni peste 65 de ani avem la 100 de tineri sub 14 ani) în intervalul 1992-2022. Cercetătorii își prezintă public concluziile într-un articol în Libertatea.

 

Record negativ: deficitul de produse alimentare ajunge la aproape 5 miliarde de euro. Exportăm grâu şi porumb, importăm pâine congelată, lapte şi carne (Ziarul Financiar)

Deşi importurile de produse alimentare au crescut într-un ritm mai redus decât exporturile în 2021, fabricile româneşti nu au putut acoperi deficitul comercial. Astfel, carnea, fructele, laptele şi legumele, adică alimentele de bază, sunt produsele cu cele mai mari deficite comerciale în sectorul alimentar.

Exporturile de produse ali­mentare ale României s-au si­tuat anul trecut la peste 2,1 mi­liarde de euro, în creştere cu 24% faţă de anul precedent, arată calculele făcute de ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Cu toate acestea, majorarea exporturilor nu a putut acoperi nici pe jumătate deficitul comercial din zona alimentară.

Astfel, importurile de alimente s-au situat în 2021 la 6,8 miliarde de euro, astfel că deficitul a ajuns la 4,7 miliarde de euro.

ZF a analizat 15 categorii relevante pentru industria alimentară şi nu a luat în calcul categorii precum cereale, seminţe, plante vii, animale vii sau tutun şi băuturi. Astfel, din cele 15 categorii de produse luate în calcul de ZF doar pe una România înre­gistrează excedent al balanţei comerciale şi anume „grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale“, aşa cum este categoria descrisă la INS. Doar în acest sector România exportă produse cu o valoare mai mare decât a produselor pe care le aduce din alte ţări.

 

In Memoriam Ioana Măgură Bernard. Una din marile voci istorice ale Europei Libere

A încetat din viață, după o lungă suferință, Ioana Măgură Bernard, una din marile voci ale Radio Europa Liberă. S-a născut la 24 mai 1940 în România. S-a stins la 2 august 2022 în Statele Unite.

A lucrat la Europa Liberă din 1970 până în vara anului 1995, când postul de radio s-a mutat de la München, din Germania la Praga, în Republica Cehă.

Statistic vorbind, în ultimii ani ai comunismului, de la microfonul Europei Libere, Ioana Măgură Bernard a ajuns în casele mai multor români, decât orice prezentator de televiziune (audiența Europei Libere, potrivit cercetărilor de audiență era de peste 70%).

Ioana Măgură Bernard este cea care a citit la Europa Liberă declarațiile de protest primite de la Paul Goma, dar și nenumăratele scrisori pe care disidenta Doina Cornea le trimitea Europei Libere în deceniul opt al secolului trecut, și în care profesoara de la Cluj le vorbea românilor despre abuzurile regimului comunist.