Remember 10 August. Protestatar rănit de o grenadă: „Mai protestăm doar pe Facebook. Dar un share nu e suficient pentru democrație” (Europa Liberă)

Patru ani de la violențele din 10 august 2018: Jandarmii și șefii lor de atunci, încă în cercetare/ Dragnea și Carmen Dan, neatinși/ Huliganii, condamnați, doar doi cu executare pentru agresiunea împotriva jandarmeriței Ștefania (G4Media)

Marele dosar 10 August privind violențele jandarmilor împotriva protestatarilor pașnici este în cercetare penală la Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului general, la 4 ani de la evenimente. Sunt urmăriți penal șefii de atunci ai Jandarmeriei și câțiva jandarmi bătăuși, nu însă și conducerea politică a MAI și PSD, reprezentată de Carmen Dan și Liviu Dragnea. În schimb, huliganii au fost condamnați definitiv, însă doar 2 din 19 persoane au primit pedepse cu executare, potrivit unei analize a G4Media.ro.

Remember 10 August. Protestatar rănit de o grenadă: „Mai protestăm doar pe Facebook. Dar un share nu e suficient pentru democrație” (Europa Liberă)

Peste 100.000 de oameni, mulți dintre ei din diaspora, protestau pe 10 august 2018 împotriva guvernului Viorica Dăncilă. Protestele durau deja de mai bine de un an și jumătate.

Doru Oprea a fost unul dintre protestatarii care au ieșit în stradă timp de un an și jumătate înainte de protestele din 10 august, nemulțumit de starea justiției din România.

Doru Oprea este unul dintre cei 70 de oameni ajunși la spital. A fost internat zece zile și a fost supus unei operații după ce capacul unei grenade de gaze lacrimogene i-a ajuns în picior. În spital a luat o bacterie cu care s-a mai luptat câteva luni.

El povestește într-un interviu pentru Europa Liberă ce așteptări mai are de la Justiția română pentru care a ieșit în stradă în urmă cu patru ani.

Profesor de economie, despre criticile aduse băncilor de guvernatorul BNR: „Isărescu face povești cu zâne, dar zmeul este chiar el” (Libertatea)

După ce Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), a acuzat băncile că „au sărit calul” în privința dobânzilor, profesorul de economie Bogdan Glăvan crede că vinovații trebuie căutați chiar în curtea BNR.

Bogdan Glăvan, profesor la Universitatea Româno-Americană, a spus pentru Libertatea că fix BNR și guvernatorul au declarat în mod repetat că dobânzile trebuie să crească și că era dobânzilor mici s-a terminat, iar acum se contrazic spunând că nu trebuie să urce așa repede.

În mod normal, indicele ROBOR, în funcție de care se calculează dobânzile la creditele vechi, nu trebuie să fie mai mare decât dobânda de politică monetară, arată Glăvan. Același lucru îl repetase marți, câteva ore mai devreme, și guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

„Dar nimic nu este normal în lume acum”, arată profesorul de economie.

Dobânda-cheie a băncii centrale este în acest moment de 5,5% pe an, în vreme ce indicele ROBOR la 3 luni era marți la 8,14%, conform datelor BNR.

Bogdan Glăvan consideră că dobânzile au fost prea mici prea mult timp în România, iar la acest lucru s-au adăugat excesele din domeniul bugetar și majorarea prețurilor la energie.

„Azi cresc dobânzile pentru că s-a exagerat atât din punct de vedere monetar, cât și bugetar. Și mai avem și criza energetică. Isărescu face povești cu zâne, dar zmeul este chiar el”, susține profesorul de economie.

Glăvan explică modul în care fluctuează indicele ROBOR.

Război și iod: Între isterie și băiatul care strigă „lupul” în joacă. Rusia însă nu se joacă (SpotMedia)

Ministrul Sănătății le-a transmis, luni, românilor sub 40 de ani să meargă să-și primească pastila de iod care le-ar putea salva viețile, în caz de tot mai posibil accident/atac nuclear cauzat de Rusia, scrie jurnalista Magda Grădinaru.

„Fără nicio altă introducere, fără a fi stabilit mai întâi un mecanism intern, administrativ nu doar de prescriere a unor rețete, ci mai ales de comunicare cu pacienții, de explicare, în așa fel încât să nu pară iarăși o împărțire a tuturor în speciali și ordinari.

Lipsa de profesionalism în comunicare, de la Președinție la ministere ca Apărarea, Educația și Sănătatea, unde șefii sunt cei care comunică exclusiv, erodează însă tocmai instituția, care ia chipul și defectele șefului.

De ce nu au instituțiile purtători de cuvânt?

În primul rând, pentru că nu înțeleg ce înseamnă purtător de cuvânt: un specialist în comunicare.

În al doilea rând, pentru că modelul de lider pe care îl urmează mai toți șefii de instituții – de la președinție la ministere – este cel desprins din regimul comunist: puterea este verticală și mereu vigilentă, un tip de paranoia care îi face pe cei care ajung în funcții de conducere să nu știe să delege, să lucreze în echipă, să aibă încredere în specialiști.

Ei trebuie să fie văzuți că au în mână cuțitul și pâinea, trebuie ca toți ceilalți, și aici sunt mai importanți colegii de partid și de putere, să știe exact ierarhia.

În al treilea rând, faptul că șeful de instituție vrea să fie el cel din prim-plan, nu vreun purtător de cuvânt, denotă atotsuficiența infantilă și seducția mediatizabilului.

Dincolo însă de perspectiva rudimentară de a conduce instituțiile, marcată de paranoia, impuls conspiraționist și cultură de bandă de putere, cea mai mare pagubă produsă este denaturarea instituțiilor, care nu mai sunt percepute ca fiind în serviciul public, ci niște sinecuri conduse de reguli propriii, în care nu doar că nu poți avea încredere, dar de care trebuie să te și ferești”.

Integral pe SpotMedia.ro.

La centru - aliaţi, în ţară - adversari. Harta conflictelor PNL-PSD la nivel naţional (Adevărul)

Pacea politică e dificil de gestionat de conducerile de la centru ale PSD şi PNL, în condiţiile în care ambele formaţiuni sunt partide mari, cu orgolii în plan local, dar mai ales concurente în ceea ce priveşte funcţiile publice şi puterea din teritoriu. Iar acest lucru este evident în mai multe judeţe din ţară, în unele fiind în permanenţă un conflict PSD-PNL, în timp ce în altele disputele sunt punctuale, în funcţie de diferite evenimente.

Pe lista judeţelor aflate în stare de permanent conflict este Iaşiul.

Un permanent conflict este şi în judeţul Timiş.

Lucrurile nu stau prea bine nici în administraţia locală din Bucureşti.

Alte județe cu probleme sunt Teleorman, Galați, Bihor.

Citiți mai multe în Adevărul.