România în tornada prețurilor (DW)

România în tornada prețurilor (DW)

România produce mai multă energie decât mare parte dintre statele europene, dar are cel de-al treilea preț din Uniune. Premierul Ciucă a cerut controale pentru că suspectează practici neconcurențiale.

Pe 27 iulie 2022, megawattul livrat în România costa 516 euro. În Franța și Italia era puțin mai scump, dar ambele țări au standarde de viață de G7. În Polonia, prețul în aceeași zi era de 235 de euro/mwh iar în Finlanda de doar 83 de euro. „România are rezerve de gaze, atât ca potențial de extragere cât și ca depozite. Dar”, comentează, pentru Deutsche Welle, consilierul pe probleme de securitate energetică Cosmin Păcuraru, „în ultimii ani nu au mai fost oferite licențe de explorare și extracție de gaze. Nici nu s-a mai investit în capacități de energie electrică. Piața de energie este defectuos organizată și a permis apariția brokerilor care au cumpărat cu multe luni în urmă la prețuri de nimic să manipuleze piața”.

„În ultimii ani nu a fost elaborată o strategie energetică națională. La nivelul deciziilor politice lipsesc profesioniștii. Iar sistemul energetic este căpușat de firme inutile, invenții ale unor politicieni pentru a răsplăti cu posturi bine plătite clienți politici fără experiență în energie și care consumă banii din energie”, explică Păcuraru.

Remanierea miniștrilor - discuțiile din culise și calculele politice din Coaliție. Cine ar putea pleca din guvern (HotNews.ro)

Tema remanierii guvernamentale a revenit pe agenda publică după ce numele lui Vasile Dîncu a apărut în presă ca remaniabi. Cum arată discuțiile și calculele politice în interiorul PSD, PNL și UDMR referitor la remanierea guvernamentală?

Potrivit surselor HotNews.ro din Coaliție, PSD și PNL își fac propriile calcule politice și estimează că remanierea miniștrilor „se va face undeva în toamnă septembrie-octombrie, în funcție de evoluția evenimentelor sociale și modul în care populația își va manifesta nemulțumirile pe evoluția prețurilor”.

În Partidul Social Democrat se vorbește despre o eventuală preluare a Ministerului Apărării de către europarlamentarul Mihai Tudose. Acesta și-a dorit portofoliul Apărării și în decembrie 2021, când s-a format Coaliția PSD-PNL-UDMR, dar nu a fost susținut de liderii locali.

Potrivit surselor citate, acesta își face lobby puternic, iar Marcel Ciolacu și-ar fi dat acordul cu condiția ca acesta „să-i convingă și pe liderii locali să-l susțină”.

Tot la PSD, pe lista posibililor miniștri remaniați s-ar regăsi si Florin Marian Spătaru, ministrul Economiei. Acestuia i s-ar reproșa „slaba activitate și lipsa vizibilității mediatice”.

La PNL, calculele politice privind remanierea miniștrilor se fac în jurul viitorului politic al lui Nicolae Ciucă. Mai exact, potrivit surselor HotNews.ro din interiorul PNL, lui Nicolae Ciucă i se pregătește scaunul de președinte al Senatului după ce în martie 2023 se va efectua rocada, iar PSD ar trebui să preia funcția de premier.

Cum se calculează ROBOR şi care sunt băncile care „au sărit calul“ cu ROBOR-ul de peste 8%, cu mult peste dobânda BNR de 5,5%. Dacă ar fi vrut, BNR ar fi putut interveni (Ziarul Financiar)

ROBOR de peste 8% este practic triplu faţă de noul indice IRCC, care se aplică la creditele luate de populaţie după luna mai 2019 şi care acum este 2,65%. Între creşterea ROBOR şi a IRCC este un lag de câteva luni, dar diferă şi metodologia de calcul. În timp ce ROBOR este stabilit zilnic la fixing, folosind ultimele rate cotate de fiecare bancă, într-un interval, indicele IRCC zilnic se calculează pe baza tranzacţiilor efective, respectiv media ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacţiilor interbancare, iar apoi se calculează IRCC trimestrial, scrie Ziarul Financiar.

Zece bănci mari, respectiv Banca Transilvania, BCR, BRD-SocGen, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit Bank, OTP Bank România, EximBank şi Intesa Sanpaolo România participă la calculul ROBOR, potrivit informaţiilor BNR şi ACI (asociaţia profesioniştilor pieţelor financiare din bănci).

Interviu cu activistul maghiar interzis în România, despre autonomia Ținutului Secuiesc: „Teama alipirii la Ungaria e ridicolă. E suficient să te uiți pe hartă ca să înțelegi asta” (Libertatea)

Acum patru ani, Attila Dabis primea interdicție timp de trei ani să mai intre în România. La un an după ce a expirat, tânărul s-a întors în Ardeal.

„Libertatea” a stat de vorbă cu el luna trecută la Universitatea de Vară de la Băile Tușnad, unde și-a lansat o carte despre autonomie.

Acesta a explicat ce conține proiectul de autonomie pentru Ținutul Secuiesc și de ce crede că este respins cu atâta înverșunare de clasa politică românească.

De ce se pot repeta oricând crimele de la Bascov (Adevărul)

Bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov, care şi-a ucis cinci membri ai familiei cu un ciocan şi cu pietre, era cunoscut cu probleme psihice, dar nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004.

În alte ţări civilizate, spune medicul psihiatru Alexandru Paziuc, după ce pacientul este diagnosticat şi i se prescrie tratamentul, el este externat din spital dacă a fost internat şi merge în comunitate. „Medicul psihiatru scrie o reţetă. Ea poate fi scrisă pe 30 de zile sau pe 90 de zile. Dacă pacientul îşi ia sau nu tratamentul, asta nu are de unde să ştie medicul psihiatru din Piteşti. Problema este că noi nu avem servicii comunitare care să monitorizeze. Iar servicii comunitare înseamnă şi asistenţi sociali care să-l viziteze la domiciliu, să vadă dacă-şi ia tratamentul, să vadă care sunt relaţiile lui cu ceilalţi. Noi fie nu avem aceste servicii, fie le avem pe jumătate”, a explicat psihiatrul.

Monitorizare înseamnă măcar o dată pe lună sau chiar în fiecare zi, atrage atenţia medicul psihiatru Alexandru Paziuc.

Despre deficienţele unui sistem care nu se îngrijeşte de bolnavii psihic și care pot naște și alte tragedii precum cea din Argeş puteți citi mai mult în Adevărul.

Eforie Colorat a început demersurile pentru realizarea primului Muzeu al Litoralului Românesc (Cultura la dubă)

O echipă de artiști, teoreticieni, antropologi și biologi a început cercetarea la Marea Neagră, pentru realizarea unui Muzeu al Litoralului Românesc.

Proiectul este realizat cu sprijinul comunității locale de colecționari de artefacte și al organizațiilor culturale regionale. Pe termen lung, echipa urmărește ca acest muzeu virtual să capete și un corp fizic.

Lansată la mijlocul lunii iulie în Eforie Sud, cercetarea colaborativă și transdisciplinară Arhivele Litoralului se va extinde în următorii doi ani către Constanța și 2 Mai, urmărind identificarea și digitizarea unui număr semnificativ de colecții de fotografii și cărți poștale, obiecte și materiale documentare legate de băile de soare, aer și nămol.

Acestora li se vor adăuga esențiale informații cu privire la moravurile și poveștile vechilor stațiuni, rezultând o arhivă vie de imagini, înregistrări audio-video și obiecte, care va cartografia, dezvoltarea litoralului românesc de la finele secolului al XIX-lea, până în perioada comunistă și postcomunistă.

Pe larg, pe pagina Cultura la dubă.