Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Guvernul primește regularizarea facturilor la energie. O poate plăti? Secretar de stat: modificăm schema (Europa Liberă)

guvern_ciuca.jpg

Sursa imaginii: 
site-ul Guvernului României

Expert în istoria Europei de Est: „Putin se teme de România” (Adevărul) - „Înapoi la școală” costă cu 50% mai mult. Ce prețuri au crescut semnificativ la rechizitele școlare (Libertatea) - Un loc de parcare la 25 de locuitori, în sectorul 1. La polul opus, în sectorul 3 există o parcare la șase locuitori (Buletin de București) - Povestea România Liberă, unul dintre cele mai vechi ziare din România (Life.ro)

Expert în istoria Europei de Est: „Putin se teme de România” (Adevărul)

Istoricul Serhy Yekelchyk, profesor la Universitatea din Victoria-Canada şi unul dintre cei mai apreciaţi specialişti privind relaţiile ruso-ucrainene, a vorbit, într-un interviu exclusiv pentru „Adevărul”, despre războiul din Ucraina şi viitorul său, precum şi despre importanţa Românei în regiune.

„România a jucat până acum un rol important în sprijinirea Ucrainei pentru a înfrânge agresorii ruşi. Şi nu mă refer aici doar la sprijinul moral şi la asistenţa umanitară consistentă, ci şi la faptul că România a primit cu braţele deschise mulţi refugiaţi din Ucraina. Sunt destui ucraineni care au rămas în România, iar alţii s-au întors în ţară, păstrând amintirile frumoase legate de cât de deschişi şi calzi au fost românii cu ei. Faptul că România este vecină cu Ucraina şi Republica Moldova este un factor important de apărare împotriva Rusiei şi îl face pe Putin să se gândească de trei ori înainte de a lua o decizie. Să nu uităm de Transnistria, ce poate fi o bază potenţială pentru un atac rusese. De fiecare dată când Putin se întâlneşte cu generalii săi se gândeşte la poziţia României şi la faptul că Republica Moldova nu este singură.

Ţările membre NATO nu au vreun motiv să se teamă de Vladimir Putin pentru că nu le va ataca, ar fi un act sinucigaş din partea lui. Din cauză că războiul din Ucraina merge prost pentru Putin, iar Europa, cu excepţia Ungariei, este unită în faţa agresiunii ruseşti, Vladimir Putin nu se poate gândi să atace o ţară membră NATO. Eu cred că Putin se teme de România. În presa din Rusia, România este menţionată constant ca una dintre ţările europene neprietenoase” .

Întrebat cum poate fi oprit şi învins Vladimir Putin, istoricul spune că „ar trebui ca poporul rus să joace un rol important în oprirea şi înfrângerea lui Vladimir Putin. Din nefericire, guvernul rus controlează comunicaţiile în Rusia într-un procent important. Acţiunile sociale sunt interzise”.

Puteți citi interviul integral în Adevărul.

 

Guvernul primește regularizarea facturilor la energie. O poate plăti? Secretar de stat: modificăm schema (Europa Liberă)

Compensarea prețului la gaze și energie electrică este în impas. Distribuitorii își așteaptă banii de mai multe luni și nu sunt siguri că îi vor primi. Ministerul Energiei promite că va plăti în noiembrie, dar că se gândește să schimbe schema de compensare a prețurilor.

Conform ultimei scheme de compensare, valabilă din aprilie 2022, aproximativ 90% dintre consumatorii casnici și noncasnici beneficiază de un preț subvenționat la gaze și electricitate.

Estimările arată că Guvernul are nevoie de 3% din PIB, adică 40 de miliarde de lei, pentru a plăti compensarea estimată până la finalul de an. Prețurile însă cresc, mai ales la energie electrică.

În aprilie, în nota de fundamentare a ordonanței privind compensările din Energie, ministerul de resort avea în vedere trei scenarii pentru compensare.

Cel optimist prevedea o încărcare bugetară de 14 miliarde de lei, iar cel pesimist de 40 de miliarde de lei. Suma era pentru întreaga perioadă, adică până în martie 2023, iar banii urmau să fie plătiți în vară, după rectificarea bugetară.

După patru luni, România se află deja în scenariul pesimist, iar prețurile de pe piața nu par să țină cu autoritățile. Suma ajunge acum doar pentru acest exercițiu bugetar, adică până la finalul anului.

Continuarea, pe pagina Europei Libere.

 

Gen Z. Cei care spun adio României: De ce pleacă în unele cazuri aproape 20% dintre absolvenţii celor mai bune licee din România? „Puţini îşi exprimă intenţia întoarcerii în ţară“ (Ziarul Financiar)

Peste 9.500 de copii şi tineri, cu vârste cuprinse între 10 şi 25 de ani, au plecat definitiv din România anul trecut, acesta fiind maximul ultimului deceniu. Practic, într-un an, România a pierdut echivalentul a 400 de clase de şcoală şi liceu. Cei mai mulţi nu se mai întorc vreodată.

Decizia de a părăsi ţara pentru a merge la studii în străinătate se bazează pe cifre. În timp ce Norvegia sau Suedia alocă 7% din PIB pentru educaţie, „România educată“ este la coada Europei cu 3% din PIB pentru învăţământ.

Pe larg în Ziarul Financiar.

 

„Înapoi la școală” costă cu 50% mai mult. Ce prețuri au crescut semnificativ la rechizitele școlare (Libertatea)

Libertatea a analizat prețurile rechizitelor necesare unui elev înainte de startul noului an școlar. De la ghiozdan, penar, caiete, acuarele, creioane sau carioci, absolut toate s-au scumpit.

Libertatea a ales 30 de produse necesare pentru școală și a făcut comparația prețurilor cu cele din august trecut. Concluzia: Plătim cu 175 de lei mai mult decât anul trecut, adică o creștere de 54%.

În aproape două săptămâni, școlile își vor deschide porțile, iar elevii se vor întoarce în bănci. Noul an școlar va începe pe 5 septembrie și se încheie pe 16 iunie.

 

Un loc de parcare la 25 de locuitori, în sectorul 1. La polul opus, în sectorul 3 există o parcare la șase locuitori (Buletin de București)

Cele mai multe locuri de parcare de reședință de pe raza Capitalei se află în sectorul 3: 80 de mii, adică un loc de parcare la șase locuitori. Administrația condusă de Robert Negoiță e fruntașă și când vine vorba de noi parcări amenajate în ultimul mandat. Din noiembrie 2020 până în prezent au apărut aproximativ cinci mii de locuri de parcare, cu mult peste toate celelalte sectoare.

La polul opus se află sectorul 1, cu doar 9.969 parcări de reședință, dintre care 135 înființate de Clotilde Armand după ce a venit la conducerea instituției. În sectorul din nord există, în prezent, un loc de parcare la 25 de locuitori. Primăria Sectorului 6 are în plan amenajarea a peste două mii de noi parcări în 2022, mai mult decât sectorul 1, 2 și 4 la un loc.

Buletin de București arată care este situația locurilor de parcare în Capitală.

 

Povestea România Liberă, unul dintre cele mai vechi ziare din România (Life.ro)

Istoria presei din România are peste 200 de ani vechime şi a fost caracterizată, în nenumărate perioade, de cenzură, începând cu prima lege a presei adoptată în vremea lui Cuza şi culminând cu perioada comunistă. Au fost şi perioade foarte bune, în care ziarele puteau publica anchete sau opinii fără teama unor repercusiuni periculoase. Puţine mai sunt astăzi ziarele cu istorie. Povestea România Liberă este una cu suişuri şi coborâşuri, dar care a reuşit să învingă timpul şi a împlinit anul acesta 145 de ani de existenţă.

Fondatorul ziarului România Liberă este Dimitrie August Laurian, doctor în filosofie, fiul unuia dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848, August Treboniu Laurian. Imediat după proclamarea independenţei de stat pe 10 mai 1877 acesta a decis să tipărească, alături de profesorul Ştefan Mihăilescu, România Liberă, nume ce făcea trimitere directă la evenimentul istoric abia petrecut. Ziarul avea să fie catalogat mai târziu de Nicolae Iorga drept primul cotidian ce a schimbat „fizionomia ziarului românesc” şi era definit încă de la primul număr drept „organ al unui grup care represintă ideile unei stânge moderate, ale unei junimi care şi-a făcut creşterea politică în observarea durerilor de cari suferea societatea noastră de azi şi în studierea marilor cugetători positivişti.”

Continuarea pe life.ro.