Lista datornicilor trimisă de ANAF la Poliție are în frunte CFR Marfă (Profit.ro)

Sunt aproape 53.000 de contribuabili pe lista trimisă de ANAF Inspectoratului General al Poliției Române  pentru cercetări penale. Cea mai mare datorie apartine unei companii de stat, CFR Marfă, care are restanțe de aproape 22 milioane de lei intrate sub incidența prevederilor care au reincriminat, de la 1 martie, reținerea fără virare la buget a unor contribuții și impozite cu reținere la sursă.

Guvernul a adoptat în luna mai o ordonanță de urgență care oferă, în mod excepțional, CFR Marfă o cale de ieșire din această situație, prin darea în plată de vagoane pentru stingerea restanțelor fiscale rezultate din impozite și contribuții cu reținere la sursă. Nu este clar în acest moment în ce stadiu este această procedură sau dacă măcar a început.

La coada acestei liste sunt însă peste 4.000 de firme cu restanțe mai mici de 100 de lei. Acestea riscă la rândul lor să ajungă în atenția polițiștilor, în funcție de cum vor selecta aceștia dosarele pentru lucru, deși logic ar fi ca cercetarea să înceapă întâi cu cei mai mari restanțieri.

Cum se descurcă românii din străinătate în urma creșterii inflației. Mai trimite cineva bani acasă? (Europa Liberă)

Plecarea românilor în străinătate, în căutare de locuri de muncă, pare să se fi domolit. Cei care au dorit să plece, au plecat demult. Din cauza pandemiei, mulți s-au întors acasă sau n-au mai plecat din România. Copiii crescuți de bunici sunt deja oameni în toată firea.

Inflația în Uniunea Europeană a atins 9,1% în luna august, iar așteptările economiștilor indică o nouă recesiune în viitorul apropiat. Puterea de cumpărare este în scădere, facturile la energie se majorează în fiecare țară, valoarea monedei unice Euro este la un nivel extrem de coborât, iar tinerii sunt afectați în mod special de pierderea locurilor de muncă în urma pandemiei.

În România, rata anuală a inflaţiei a urcat la 15,3% în luna august, față de 14,96% în iulie. Prețurile alimentelor s-au majorat cel mai mult, potrivit datelor furnizate luni de Institutul de Statistică (INS).

Europa Liberă a discutat cu câțiva români stabiliți de multă vreme în Spania și Marea Britanie, care vorbesc despre cum traiul nu mai este la fel de ușor în străinătate cum era înainte.

Mulți dintre românii din Spania nu mai trimit bani acasă, pentru că nu mai au cui. Familiile au venit deja la ei, sau copiii au crescut, iar mulți nu mai au de gând să se întoarcă în România pentru că traiul din străinătate, chiar și modest, e mai bun.

Neli a plecat acum 16 ani în Spania, când avea 18 ani. Acum curăță case și școli. Fiica sa cea mare a rămas în România cu bunica, dar cele două fete mai mici locuiesc cu ea și partenerul său în Spania.

„Nu m-aș întoarce… ar trebui să ajung sub un pod ca să mă întorc acasă. Mi se pare mai scumpă viața în România decât aici. Cei care au casă proprie se descurcă, sunt bani pentru lux: țigări, Coca-Cola. Mai poți merge la câte un restaurant. Se poate trăi”, explică Neli.

Pacea dintre taberele din PSD (Adevărul)

Principalele tabere din PSD, cea din jurul lui Marcel Ciolacu și cea din jurul binomului Firea-Stănescu, au îngropat securea războiului pentru moment, fiind luate angajamente pe tema candidaturilor din 2024 și a împărțirii de funcții. Apele fuseseră tulburate nu doar de anunțul președintelui Marcel Ciolacu privind o decizie fermă a Gabrielei Firea, fie pentru o candidatură la prezidențiale, fie la Primăria Generală, ci și legată de jocurile de culise pentru Primăria Sectorului 5, dar și împărțirea funcțiilor la ANRE, potrivit informațiilor „Adevărul”. Surse din conducerea PSD au precizat pentru „Adevărul” că situația a fost detensionată prin mai multe promisiuni. PSD Olt ar urma să nu-și piardă locul de la ANRE, însă organizația va trebui să susțină un candidat cu profil de specialist, ca să nu pară sinecură politică. De asemenea, conducerea PSD ar urma să nu se bage peste Gabriela Firea când vor fi făcute listele pentru București la parlamentarele din 2024. De asemenea, Firea nu o să aibă emoții privind candidatura la Primăria Generală.

De ce monarhiile europene au mai mult trecut decât viitor (Teodor Baconschi, Libertatea)

Are viitor monarhia? Probabil că nu, chiar și în condițiile unor constituții democratice, menite să reducă rolul suveranului la un set de gesturi heraldice, auguste și solemne, fără a-i da puteri decizionale efective.

Mihail Gorbaciov, ultimul lider al URSS, a făcut istorie, însă moartea lui nu a suscitat emoția globală pe care am notat-o în cazul fostei regine Elisabeta a II-a. Cu rare excepții – să zicem George Washington, Konrad Adenauer, Charles de Gaulle sau Vaclav Havel – liderii moderni neîncoronați, deci patronii vremelnic aleși ai republicilor democratice, nu intră direct în manuale. Ei sunt fie rapid uitați, fie controversați până și – sau mai ales – după ce au părăsit lumea noastră. Putem găsi ușor explicațiile acestui regim memorial diferit. Aceleași explicații sunt valabile dacă ne întrebăm de ce la peste un secol de la încheierea epocii sale „imperiale”, prin reașezările de după Primul Război Mondial, Europa găzduiește încă zece monarhii (mari sau mici).

Încă o lovitură pentru Blue Air de la un competitor cunoscut. După ce i-a ţintit pe pasageri, acum îi „vânează” angajaţii (Business Magazin)

Operatorul aerian low-cost Wizz Air a anunţat într-un comunicat de presă că va organiza evenimente de recrutare „speciale” pentru însoţitorii de zbor în România, în lunile septembrie şi octombrie. Reprezentanţii operatorului aerian au ţinut să sublinieze că „evenimentele sunt accesibile tuturor celor care aspiră la o carieră la înălţime, inclusiv însoţitorilor de zbor cu experienţă, cum ar fi cazul membrilor echipajelor Blue Air care doresc să-şi continue cariera dorită în echipa WIZZ”.

Operatorul aerian pare astfel să anticipeze nevoia angajaţilor Blue Air de reorientare profesională, rezolvându-şi astfel propria problemă a deficitului de personal, cu care s-au confruntat cei mai mulţi dintre operatorii de zbor după criza generată de COVID-19. Wizz Air a anunţat recent o extindere importantă în România, adăugarea a cinci aeronave la baza sa din Bucureşti, care ajunge la un total de 17 aeronave, precum şi creşterea capacităţii la Bacău, Cluj-Napoca, Iaşi şi Sibiu.