Agenția confidențială. Un fost lider PNL declară pentru Europa Liberă că : „PNL a plătit promovarea pe site-urile Antenelor, Digi24, Realitatea, B1, RTV, Hotnews”

Site-urile antena3.ro, digi24.ro, realitateaplus.ro, rtv.ro, b1tv.ro, hotnews.ro, dcnews.ro, stiripesurse.ro, newsweek.ro au încasat bani publici de la PNL sau PSD, potrivit informațiilor Europa Liberă. Plățile s-au făcut, uneori, prin intermediul unor agenții, iar contractele sunt confidențiale.

PSD și PNL au aruncat în piață peste 10 milioane de euro pentru presă și propagandă, în primele șapte luni din 2022, potrivit datelor consultate de Europa Liberă. Banii vin direct de la bugetul de stat, iar marile partide îi folosesc pentru a cumpăra articole pozitive. Conducerile ambelor formațiuni refuză, în mod oficial, să dezvăluie spre ce site-uri se duc banii publici.

Europa Liberă a refăcut traseul banilor publici plătiți de partide către diferite site-uri pentru a-și promova imaginea. Conform datelor, sumele au crescut de la an la an, iar fenomenul devine unul periculos pentru democrație, avertizează experții consultați de Europa Liberă. Publicul nu este informat dacă citește o știre plătită de partid sau un produs jurnalistic.

România a plătit sute de mii de euro pentru sediul ICR de la Beijing, care de doi ani nu a mai avut niciun angajat (Libertatea)

În tot acest timp, Ministerul Afacerilor Externe a continuat să plătească chiria. Din 2020 până astăzi s-a achitat peste jumătate de milion de euro. În 2020 și 2021, în plină pandemie, când ICR nu a mai alocat niciun ban pentru proiecte în Beijing, MAE a plătit cele mai mari sume pentru chirie, deși sediul a fost gol. Sediul filialei ICR din Beijing, înființată în 2015, se află în Galaxy Soho, unul dintre cele mai mari și spectaculoase centre comerciale din capitala chineză. Potrivit site-ului ICR, reprezentanța institutului român, singura din Asia, cuprinde trei săli, fiecare având câte 400 de metri pătrați – Sala de expoziție, sala de bibliotecă, în care se derulează și proiecțiile de film, precum și un spațiu destinat birourilor. Ultimul proiect cultural a fost în decembrie 2019, când la sediul din Galaxy Soho au fost prezentate tradițiile de iarnă la români – un eveniment în care instituția nu a investit niciun ban. MAE pune întârzierea desemnării unei noi echipe la Beijing pe seama restricțiilor din pandemie.

Legile justiţiei, la mâna partidelor. Ce modificări vor să facă politicienii (Adevărul)

Legile justiţiei vor fi dezbătute azi în comisia parlamentară specială, urmând ca juriștii din legislativ să ia în discuţie amendamentele depuse de partidele parlamentare. Deși cele trei proiecte au fost inițiate de ministrul PNL al Justiției, Cătălin Predoiu, liberalii au depus la rândul lor o serie de amendamente. Cel principal propune crearea unei noi funcții de conducere la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, de prim-vicepreședinte, care ar urma să fie similară celei de la Parchetul General, de prim-adjunct al procurorului general. Partidele au depus mai multe amendamente la legile justiţiei, proiectul fiind amendat inclusiv de PNL, formaţiune de la care provine ministrul sub conducerea căruia a fost finalizat. PNL a depus amendamente și în ceea ce privește acțiunea disciplinară. Liberalii arată că „singurul titular al acțiunii disciplinare rămâne Inspecția Judiciară”, după ce în proiectele adoptate de Guvern era prevăzut că și președintele ÎCCJ și Procurorul General al României pot începe acțiunea disicplinară.

UDMR propune ca procurorii să fie numiți la DNA sau la DIICOT numai dacă au grad profesional de Parchet General, AUR vrea ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să răspundă „în fața întregii societăți” și să fie create completuri specializate în „cauze cu profesioniști” la nivelul curților de apel și al tribunalelor, iar USR vrea o nouă formulă de calcul pentru pensiile magistraților și propune o serie de filtre prin care să se asigure că magistrații nu au făcut parte din servicii.

PSD, prin vocea lui Marcel Ciolacu, a anunţat că nu va depunde amendamente la proiecte, potrivit G4Media. Asta nu înseamnă că formaţiunea nu ar putea susţine modificările propuse de alte partide.

Cursul leu/euro a prins viteză, după o lună de scăderi, şi a urcat cu 2% într-o săptămână, depăşind 4,92 lei/euro (Ziarul Financiar)

Deficitul extern şi-a reluat presiunea asupra deprecierii leului, după disiparea factorilor conjuncturali din august, cursul urmând să se apropie de 5 lei/euro spre final de 2022. Ce spun economiştii consultati de Ziarul Financiar? Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR este de parere ca odată disipaţi factorii sezonieri (exporturi de cereale şi remiteri din străinătate) şi resuscitarea cererii nerezidenţilor pentru titluri de stat în lei, deficitul balanţei de cont curent şi-a reluat presiunea normală asupra deprecierii monedei naţionale. Continuăm să vedem cursul leu/euro la 4,95 pe final de T3 şi 5 lei/euro pe final de an. Valentin Tătaru, economistul-şef al ING Bank spune ca fundamentele economice actuale nu puteau asigura o apreciere sustenabilă a leului. Aprecierea din ultimele săptămâni a fost determinată de factori conjuncturali (cumpărări de titluri, un posibil val de remiteri etc.) al căror efect s-a disipat şi este firesc să ne întoarcem cel puţin la nivelul de dinaintea acestei perioade. Nu anticipăm un curs peste 4,95 lei/euro în acest an ♦ Deficitul de cont curent s-a majorat în primele şapte luni cu 63%, la 14,9 mld. euro.