Prețul tăcerii. O investigație în contabilitatea presei de partid (Recorder)

Ziarele din România scriu azi despre cea mai recentă investigație realizată de Recorder. Site-ul a publicat o investigație în care arată cum se duc milioane de euro de la alianța de guvernare predilect către Antena 3, Digi 24, România TV, Realitatea și B1 TV, fără ca să fie clar ce cumpără partidele cu acești bani.

Trei ziariști de la Recorder, Victor Ilie, Cristian Delcea și Mihai Voinea, au publicat miercuri un film de 50 de minute în care adaugă elemente ale traseului dintre partide și televiziuni. Posturile TV iau aproximativ 90% din banii cheltuiți de partide în anumite instituții de presă.

Două firme intermediare, Vertigo și All Media, iau bani de la PSD și PNL. Împreună, cele două partide de guvernământ au alocat zeci de milioane de euro în ultimii trei ani către unele organizații de presă.

În numele partidelor, au acceptat să vorbească Marcel Ciolacu, șeful PSD, și Ludovic Orban, fostul lider al PNL. Marcel Ciolacu a oferit numele intermediarilor, dar nu a putut spune ce au prestat televiziunile și site-urile pentru banii încasați. Ludovic Orban a dat de înțeles că, „mai ales pe vremea lui Dragnea”, dacă acești bani nu erau dați la televiziuni, nu ar fi existat știri despre PNL.

Potrivit dezvăluirilor Recorder, PSD ar fi plătit doar prin intermediul firmei Vertigo următoarele sume către următoarele televiziuni: 3,1 milioane de euro – Antena 3 Group/Antena Group 3 milioane de euro – RTV 850.000 de euro – B1 TV, Ancore Media 470.000 de euro – Outsmart Media 230.000 de euro – RCS-RDS, Digi 24 

Vertigo a fost doar un canal, sumele totale primite de aceste televiziuni de la partide fiind mult mai mari. Iar lista entităților media care au primit bani de la Vertigo/PSD include și site-uri:  Gândul – 540.000 de euro Adevărul – 540.000 de euro Evenimentul Zilei și Capital – 395.000 de euro DC News – 375.000 de euro Stiripesurse – 350.000 de euro. Și PNL a cheltuit, potrivit Recorder, în ultimii ani peste 25 de milioane de euro pentru presă și propagandă. Liberalii au făcut publice pentru Europa Liberă, o bună parte din cheltuieli, amintește Recorder. O parte din site-uri: Newsweek – 5.000 de euro/lună PS News – 5.000 de euro/lună Pres Ziariștii – 3.000 de euro/lună Televiziuni: B1 TV – 7.500-8.000 de euro/lună prin firma Ancore Media Realitatea TV – 120.000 de euro printr-o firmă deținută de soția patronului Realitatea TV, Maricel Păcuraru. În cazul RTV, banii pleacă de la partid către o firmă deținută de un prieten de-ai lui Sebastian Ghiță (proprietarul RTV) și se duc apoi la televiziune. Reprezentanții acestor site-uri și televiziuni, care apar în filmul Recorder, nu au dorit să comenteze contractele.

Merită România să intre în Schengen (G4Media.ro)

Politicienii români de la putere și opoziție și-au dat mâna în aceste zile în Parlamentul European pentru a contracara un posibil pericol: opoziția Olandei la acceptarea României în spațiul Schengen. Dacă premierul Mark Rutte va spune pas, planul președintelui Klaus Iohannis de a marca o mare victorie politică, poate cea mai mare a mandatului său, va fi pus în paranteză cel puțin un an de zile.

Niciodată România n-a avut șanse reale mai mari ca acum de a intra în Schengen și de a scăpa astfel de complexul de țară UE second-hand. Statele cheie, Germania și Franța, par să-și fi dat acordul, condițiile tehnice sunt îndeplinite de ani de zile, președinția cehă a UE este complet favorabilă. Mai e și războiul din Ucraina, cu fluxurile de refugiați, un argument suplimentar să se întărească controlul la granița estică a Uniunii.

Dacă s-ar întâmpla cumva ca România și Bulgaria să fie ținute din nou la ușă, în schimb Croația să fie acceptată în club, urmând ca la începutul anului viitor să bifeze și trecerea la moneda euro, umilința ar fi cu atât mai mare pentru București.

Unde se află România în marea criză energetică europeană? (Hotnews.ro)

​Mai mulți experți în energie au explicat care sunt în acest moment „curentele de gândire” de la nivel european în privința crizei energetice, unde se află România în această dezbatere existențială și de ce unii dintre politicienii noștri par dintr-un alt film decât ceilalți lideri europeni. Deși în acest început de toamnă suntem încă sub influența temperaturilor ridicate, subiectul numărul 1 printre cetățenii UE, din Drumul Taberei până în Lisabona, îl reprezintă fără îndoială facturile pentru energie electrică și încălzire pe care le vor plăti la iarnă.

Potrivit unei propuneri inițiale a Comisiei Europene, ar urma să fie plafonat doar prețul gazului rusesc, pe fondul șantajului Moscovei care-l folosește ca o armă împotriva Occidentului. Un grup de 15 state, printre care se află, poate surprinzător, și România, susține plafonarea prețului la toate gazele importate în Uniunea Europeană, nu doar la cele rusești.

Poziția României a fost explicată în urmă cu câteva zile de Ministerul Energiei printr-un comunicat care vorbește despre „o abordare echitabilă față de toate statele membre”.

De ce se poziționează totuși România alături de țări precum Ungaria, Austria sau Slovacia, în condițiile în care are unul dintre cele mai reduse grade de dependență de gazele rusești și nu este alături de țările baltice, care susțin plafonarea exclusivă a prețului la gazul rusesc? Aflati de pe Hotnews.ro