Scenariul de război nuclear SUA-Rusia: 90 de milioane de victime în câteva ore (Adevărul)

Scenariul de război nuclear SUA-Rusia: 90 de milioane de victime în câteva ore (Adevărul)

Un eventual război nuclear între SUA și Rusia ar putea începe de la o primă lovitură tactică a Moscovei și ar avea „cel mai rău scenariu” soldat cu zeci de milioane de morți în prima oră, dar putând ajunge, în unele condiții, până la 5 miliarde de victime în final.

Deși nu este clar dacă președintele rus Vladimir Putin va merge vreodată până acolo încât să folosească arme nucleare, escaladarea conflictului din Ucraina a condus la o intensificare a discuțiilor despre potențiala izbucnire a războiului nuclear.

„Se poate spune că aceasta este cea mai gravă criză cu o potențială dimensiune nucleară care implică Rusia și Statele Unite/NATO de la sfârșitul Războiului Rece, chiar dacă riscul unui război nuclear este încă considerat «mic», așa cum ar argumenta mulți analiști”, a declarat Alex Glaser, unul dintre creatorii analizei denumite „Plan A”.

„Plan A” arată cum un schimb nuclear localizat ar putea escalada rapid într-o catastrofă globală.

Simularea „Plan A” a fost pregătită inițial pentru o expoziție la Galeria Bernstein din Princeton în 2017 și a fost ulterior pusă la dispoziția publicului sub formă de videoclip în 2019. Scopul său este de a evidenția consecințele „potențial catastrofale” ale unui război nuclear între Rusia și NATO.

Citiți mai mult în Adevărul.

Ce temperatură va fi în biroul lui Iohannis la iarnă. Administrația Prezidențială, despre economia de energie la Cotroceni (PressHub)

Președinția a menționat că, pentru sezonul rece 2022/2023, conform planului de eficientizare a consumului de energie, temperatura ambientală în spațiile de lucru va fi redusă, iar cea a apei calde menajere va fi setată la 45°C (scăderea temperaturii sub această valoare nu este oportună, deoarece apar condiții pentru dezvoltarea bacteriei legionella), astfel încât vor fi puse în aplicare recomandările instituțiilor Uniunii Europene.

„Iluminatul interior și exterior din Complexul «Palat Cotroceni» este asigurat cu surse de iluminat economice, fabricate cu tehnologie LED. Climatizarea spațiilor de lucru este limitată, utilizarea aparatelor de aer condiționat pentru încălzirea spațiilor fiind restricționată.

În spațiile mici cu încălzire electrică, radiatoarelor electrice au fost înlocuite cu centrală termică electrică sau cu panouri radiante electrice. Iluminatul interior pe timpul nopții este la nivel de «veghe» și zonele comune din unele spații administrative au fost dotate cu senzori de mișcare;

Iluminatul exterior este în totalitate cu surse LED, iar intervalul zilnic de funcționare este adaptat astfel încât să se realizeze o reducere a consumului de 18 – 20% pe această instalație”, a menționat Administrația Prezidențială.

PRESShub a solicitat celor mai importante instituții publice din România – Președinție, Guvern și Parlament – să explice măsurile pe care le-au luat pentru eficientizarea consumului energetic al sediilor în care funcționează.

S-a dus timpul facturilor mici la curent și la gaz (Republica)

Prețul la energie plafonat prin compensare pentru un consum între 100 kWh și 255 kWh este de 0,80 lei cu TVA inclus.

Astăzi, există în piață companii din energie (Enel, de exemplu) care oferă energie electrică consumatorilor casnici cu prețuri în jur de 4 lei, în funcție de tipul de abonament ales. Cu toate taxele (cogenerare etc.), te apropii de 5 lei kWh.

Cu alte cuvinte, statul compensează astăzi din buget această diferență enormă de preț: vreo 4 lei/ kWh.

De unde o face? Din banii noștri. Din taxele și impozitele noastre, explică profesorul Cristian Păun, de la ASE, contributor Republica.

Ca să înțelegeți mai bine, diferența de 4 lei pleacă spre companiile din energie (80% din producția de energie este de stat, 100% din transportul energiei este de stat) dinspre:

1. Pensii: care nu se mai majorează cu rata inflației (inflația la pensionari este cu mult peste 15%, ei nu mai cumpără multe din coșul de bunuri pe baza căruia se calculează IPC);

2. Investiții: nu mai terminăm rapid proiectele din energie esențiale cum ar fi CEO Oltenia pe gaz sau Iernut (tot pe gaz);

3. Cofinanțarea proiectelor din fonduri europene (inclusiv PNRR) care duce la pierderea unor sume importante pentru care nu găsim cofinanțare în buget.

Statul nu poate ține foarte mult în picioare această schemă.

Esențial acum este să te concentrezi pe două lucruri: pe investiții și pe grupurile de consumatori vulnerabili. Nu ai cum să îi salvezi pe toți. Nu ai cum să ai resurse pentru toți, ele sunt mereu limitate.

Acesta este unul dintre cei mai fierbinți cartofi din mâna coaliției PSD - PNL. Ambele partide știu că multe voturi depind de gestionarea acestei probleme. Pentru care nu au soluții. Iar soluția de avarie începe să ajungă la fundul sacului. Culmea, în prag de iarnă!

Ce salarii avea șeful de secție de la Spitalul Militar, care ar fi fost prins de DNA cu bani și bijuterii în valoare de 300.000 de euro în birou (Libertatea)

Florin Săvulescu avea două salarii - unul de la Spitalul Militar, celălalt ca profesor, de la Universitatea Titu Maiorescu - cu care ajungea la aproape 50.000 de euro pe an. Valoarea însumată a banilor și bijuteriilor care ar fi fost găsite la el în birou e de șase ori mai mare. Săvulescu este acuzat de luare de mită.

Medicul Florin Săvulescu, șef de secție de chirurgie la Spitalul Militar din București, a fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile după ce a fost acuzat de procurorii DNA de luare de mită în formă continuată.

Potrivit informațiilor Libertatea, în biroul de la spital al lui Săvulescu ar fi fost găsiți bani și bijuterii în valoare de 300.000 de euro. Acesta ar fi cerut câte câte 3.000 de euro pentru a face intervenții pentru micșorarea stomacului și ar fi fost avertizat de colegi să înceteze. Nu a făcut-o însă.

Filmul “Imaculat” este propunerea României pentru Premiile Oscar 2023 (Cultura la dubă)

Imaculat, în regia Monicăi Stan și a lui George Chiper-Lillemark, este propunerea României pentru categoria „Cel mai bun lungmetraj internațional” din cadrul Premiilor Academiei Americane de Film – Oscars 2023.

Acesta a fost ales dintre 6 filme românești, înscrise la CNC: Imaculat, regizat de Monica Stan și George Chiper-Lillemark, Metronom, regizat de Alexandru Belc, Copacul dorințelor. Amintiri din copilărie, în regia lui Andrei Huțuleac, Miracol, regizat de Bogdan George Apetri, Crai Nou, regizat de Alina Grigore și R.M.N., în regia lui Cristian Mungiu.

Juriul care a stabilit propunerea României pentru o nominalizare la Oscaruri 2023 a fost format din cinci critici de film – Dana Duma, Ionuț Mareș, Irina Trocan, Cătălin Olaru și Cristina Corciovescu, notează Cultura la Dubă.

Imaculat spune o poveste în care resorturile interioare ale personajelor construiesc o lume atât de autentică, ce aproape stârnește revoltă.

Daria (Ana Dumitrașcu), o tânără dependentă de heroină, pătrunde într-o clinică de dezintoxicare. Într-o lume străină. O lume aflată în contrast cu tot ceea ce a reprezentat mediul ei de până atunci. La 18 ani, pare naivă și inocentă, dar încă mai păstrează trăsăturile fetei de familie bună, cu principii, educată și dornică să-și ia Bac-ul și să urmeze o facultate. Însă izbirea de lumea în care intră, declanșează în ea efecte ce o transformă.

Lista scurtă pentru nominalizări la Oscar 2023 va fi anunţată de Academia Americană de Film pe data de 21 decembrie 2022. Cea de-a 95-a gală de decernare a Premiilor Academiei Americane de Film este programată să aibă loc pe 12 martie 2023, la Los Angeles.

S-au întors în timp (Gazeta Sporturilor)

Antrenorii și jucătorii FCSB sunt convinși că echipa lor e continuatoarea Stelei. Și ca s-o dovedească, au dus-o acolo unde nu mai fusese de la înființarea clubului, din anii 1947-1948: pe antepenultimul loc, cu doar 8 puncte din 9 meciuri.

Analiza pe larg în Gazetă.