Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Guvernul deschide calea pentru reforma teritorială și unificarea localităților. Primul pas: consorțiile administrative, cerute prin PNRR (G4Media)

rezultate-consilii-judetene_g4.jpg

Sursa imaginii: 
site-ul G4Media

Cât ajută plafonul de 500 de lei la achiziția lemnului de foc? Romsilva vinde mai ieftin către populație (Europa Liberă) - „Grânarul Europei”, portret la zi | Câte cereale s-au recoltat în România în 2022​ (Panorama) - Sistemul de urgență 112 încadrează peste 80 de evenimente pe zi drept „bolnav psihic agresiv”. Ce poate face România ca să nu-i împuște pe acești oameni? (Libertatea)

Guvernul deschide calea pentru reforma teritorială și unificarea localităților. Primul pas: consorțiile administrative, cerute prin PNRR (G4Media)

Guvernul Ciucă discută în ședința de guvern de miercuri un proiect de lege care face primul pas spre reforma teritorială. E vorba despre înființarea consorțiilor administrative – asocierea voluntară dintre două sau mai multe localități învecinate, potrivit proiectului pus în dezbatere publică. Această modificare a fost asumată de România prin PNRR.

G4Media reamintintește că mai multe voci din societatea civilă, dar și din clasa politică, au cerut insistent o reformă administrativă care să ducă atât la scăderea numărului de comune, cât și la micșorarea numărului de județe, tocmai pentru a eficientiza cheltuirea resurselor.

Cu toate acestea, ideea reformei este respinsă cu putere de PSD și PNL, mai ales la nivel local, dat fiind că o astfel de modificare ar duce la dispariția unor puternici baroni locali, dar și a sute de consilieri locali și județeni.

În ultimii ani au existat două tentative de unificare a unor localități învecinate pentru a crește eficiența serviciilor publice, unul la Oradea și unul la Buzău, ambele eșuate.

 

Cât ajută plafonul de 500 de lei la achiziția lemnului de foc? Romsilva vinde mai ieftin către populație (Europa Liberă)

Pe modelul plafonării preţului gazelor naturale, Guvernul caută soluţii pentru subvenţii sau plafonări şi pentru lemnele de foc folosite de aproximativ jumătate din populaţia României pentru încălzire.

Coaliția de guvernare a discutat, luni seara, despre un plafon de 500 de lei pe metrul cub de lemn pentru foc, susțin surse din PNL și PSD. Ministrul Mediului a primit misiunea să vină cu varianta tehnică finală pentru a se vedea cum se aplică această plafonare și cine beneficiază de ea.

Aproximativ 3 milioane de gospodării ar fi dependente de încălzirea cu lemne de foc, potrivit ministrului mediului, Tánczos Barna.

Romsilva estimează vânzarea a două milioane de metri cubi de lemn de foc către populație în acest an. Până în prezent, Regia Națională a Pădurilor - Romsilva a vândut direct către populație 1.2 milioane metri cubi lemn pentru încălzirea locuințelor, cu 362.399 metri cubi mai mult decât în perioada precedentă a anului trecut, se arată într-un răspuns pentru Europa Liberă.

Prețul mediu a fost de 222 lei pe un metru cub, fără TVA. Surse din piață precizează că un preț de 600 - 700 de lei pe metrul cub de lemn se poate atinge doar în anumite zone, dacă include și tăierea și transportul lemnelor.

 

„Grânarul Europei”, portret la zi | Câte cereale s-au recoltat în România în 2022​ (Panorama)

În ultimii zece ani, România s-a menținut în topul cultivatorilor de cereale la nivel european, conform datelor Eurostat. Cel mai bun an din ultimul deceniu a fost 2018, cu 31,5 de milioane de tone de cereale recoltate.

Din primele date pe anul 2022 care tocmai au fost publicate de Eurostat, România a recoltat 20,4 milioane de tone de cereale, cu 10 milioane mai puțin față de cel mai bun an de producție agricolă. Datele preliminare plasează deocamdată România pe locul doi în Europa, cu un volum egal cu cel al Spaniei, dar de trei ori mai mic decât al Franței, producător detașat.

Una dintre explicații pentru producția scăzută de cereale de anul acesta este, firește, seceta. Panorama a explicat impactul secetei asupra agriculturii românești și, mai ales, de ce seceta de anul acesta a fost altfel.

 

Sistemul de urgență 112 încadrează peste 80 de evenimente pe zi drept „bolnav psihic agresiv”. Ce poate face România ca să nu-i împuște pe acești oameni? (Libertatea)

Cazul lui Alexandru Găzdac, bărbatul mort după ce polițiștii au tras de 6 ori în el, a arătat cât de tragic se poate încheia o intervenție a poliției la un om în criză de sănătate mintală. Confruntate cu probleme similare, mai multe țări din Europa și din lume au venit cu soluții pentru a reduce apelul la violență în cazurile ce includ oameni cu boli psihice.

Pentru a reduce numărul incidentelor violente, americanii au adoptat predominant modelul echipelor de intervenție în criză (CIT). În CIT, profesioniști în sănătate mintală, dar și pacienți cu afecțiuni psihice și aparținători învață agenții cum să răspundă mai bine la cazurile ce implică persoane în criză comportamentală.

În Danemarca echipejele sunt formate din asistenți sociali și paramedici

În Germania, pregătirea și alfabetizarea polițiștilor în probleme de sănătate mintală este avansată într-atât încât ofițerii știu să recunoască simptome ale unor afecțiuni specifice, precum schizofrenia paranoidă.

În Marea Britanie, cursurile de prim-ajutor sunt obligatorii pentru fiecare polițist. În România astfel de cursuri nu se fac.

Integral în Libertatea.

 

Programele de sănătate ale României: bani s-ar găsi, problema e coerența folosirii lor (CursDeGuvernare)

Alocările bugetare pentru sănătate au crescut de la an la an, însă disfuncționalitățile și defazajele supraviețuiesc din cauza modului incoerent în care banii irigă sistemul:

- degeaba sunt alocați banii, dacă ei vin discontinuu, lăsând, în golurile dintre alocări, pacienți cu tratamente întrerupte care uneori înseamnă bani pierduți;

- degeaba se bugetează la începutul anului, dacă licitațiile la medicamente sau tratamente sunt organizate după principiile după care se achiziționează papetăria, kilometrul de asfalt, metrul pătrat de faianță: cu contestații care blochează programe, tratamente, pacienți, până la rezolvarea lor în justiție. Nemaipunând la socoteală că un simplu concediu al cuiva de la autoritatea de achiziție amână tratamentele a mii de pacienți;

- degeaba pornesc de la centru, cu surle și tobe, marile programe specifice unui țări cu standarde UE, dacă la firul ierbii, in teritoriu, DSP-ul se opune și el, cum poate, fluxului coerent de achiziție și de implementare ;

- degeaba se asigură, până la urma urmei, alocările la nivel de sumă nominală, dacă aceste mari programe pentru marile probleme de sănătate ale populației trebuie să aștepte cu sufletul la gură rectificările bugetare – în loc să se meargă pe bugete multianuale de finanțare predictibilă a programelor.

Acestea ar fi concluziile principale desprinse după declarațiile speakerilor de la conferința organizată marți, la ASE, de CursdeGuvernare.

 

Primarul din Otopeni vrea statuie în oraș cu sfântul al cărui nume îl poartă. A dat comanda cu puțin înainte de a ajunge la DNA (Buletin de București)

Înainte cu câteva zile de a ajunge la DNA, pe 5 septembrie, primarul din Otopeni a cumpărat pentru oraș o statuie cu Sfântul al cărui nume îl poartă, Gheorghe. Primăria a cheltuit peste 168 de mii de lei pentru statuia de trei metri din piatră, bronz, beton, armaturi metalice. Banii s-au dus în conturile Creativ Pro-Art SRL, firmă care, în ultimii patru ani, a făcut statui de aproape un milion de lei pentru mai multe primării din Ilfov.

Citiți mai mult pe pagina Buletin de București.

 

 
Revista presei românești - 21septembrie 2022