De ce România nu se teme de amenințările lui Putin (DW)

De ce România nu se teme de amenințările lui Putin (DW)

Premierul Nicolae Ciucă a declarat ieri că „a luat act cu îngrijorare” de declaraţiile preşedintelui rus privind mobilizarea parţială a rezerviștilor. 300.000 de militari în rezervă ar putea fi trimiși pe frontul din Ucraina potrivit ministrului Apărării, Serghei Șoigu, care a spus că, altminteri, mizează pe 25 de milioane de bărbați care pot fi recrutați.

Despre proaspăta amenințare făcută de liderul de la Kremlin că Moscova va utiliza „toate mijloacele” de care dispune „pentru a proteja Rusia”, România nu a răspuns deocamdată nimic. Pentru a sublinia că amenințarea trebuie luată în serios Vladimir Putin a spus apăsat că nu e o exagerare, că nu blufează, pe scurt că „nu este o cacealma”. Lituania a ridicat deja nivelul de alertă al armatei sale după anunțul lui Vladimir Putin, Letonia i-a prevenit pe eventualii bărbați fugari din calea conscripției rusești că nu vor fi primiți, șeful diplomației britanice consideră că mobilizarea parțială trebuie luată în serios, iar secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a vorbit despre „o escaladare”, dar și despre faptul că „discursul lui Putin demonstrează că războiul nu merge „conform planurilor lui”.

Bucureștiul a cumpărat în ultimii ani tehnică militară sofisticată suficientă pentru a face față oricărui atac până la intervenția NATO, evident dacă nu e vorba despre un atac nuclear, scrie jurnalista Sabina Fati.

România are scutul Aegis Ashore, care poate apăra țara și întreaga regiune de eventualele lovituri ale Rusiei: sistemele sale interceptoare ar putea distruge, în timpul zborului rachete balistice cu rază medie de acțiune având o potenţială încărcătură nucleară, dar n-ar putea opri armele hipersonice. În plus, litoralul și nu numai este apărat de celebrele sisteme HIMARS și Patriot aflate în dotarea Armatei române. Avioanele NATO monitorizează încă dinaintea războiului din Ucraina, frontiera estică a Alianței, care desparte apele teritoriale ale României de cele ale Rusiei, de fapt dintre Crimeea ocupată ilegal în 2014 și NATO. Din 24 februarie, când militarii ruși au invadat Ucraina, Ministerul Apărării din România a încheiat contracte de peste un miliard de euro pentru sisteme electronice de război și alte arme cu tehnică avansată. Compania Romtehnica vrea de pildă să achiziționeze sisteme portabile de rachete antiaeriene cu rază foarte scurtă de acțiune. În continuare, Bucureștiul încearcă să găsească furnizori de drone, o operațiune începută anul trecut și rămasă neterminată.

Toate aceste cumpărături sofisticate pe care le-a făcut România pentru apărare, n-ar putea să oprească o invazie de proporții dinspre Est, dar ar putea face față pe moment, până când NATO ar trimite ajutoare.

Integral pe pagina DW.

MApN s-a înțeles cu Lidl să mute un radar NATO, în favoarea unui depozit al lanțului de magazine. Dar un judecător n-a fost de acord (Libertatea)

În timp ce Vladimir Putin anunță mobilizarea a 300.000 de oameni în Rusia, în România, un judecător oprește, în ultimul moment, dislocarea unui radar NATO, în favoarea unei rețele germane de supermarketuri, compania Lidl. Mișcarea mutării radarului a fost gândită chiar de Ministerul Apărării și de compania germană ca să nu se disloce un depozit Lidl. Radarul era acolo din 1998, depozitul s-a construit în 2021-2022, după ce firma a cumpărat teren de la primarul comunei unde e amplasată instalația militară. Decizia judecătorească a Tribunalului Dolj care oprește mutarea a venit marți, 20 septembrie 2022.

Detalii în Libertatea despre ce spun documentele și ce se vede azi, cu ajutorul unei drone pe care echipa ziarului a ridicat-o la fața locului.

Haos și batjocură. În timp ce românii cu venituri mici nu-și primesc ajutoarele din cauza indolenței autorităților, cei de la putere își măresc salariile (Adevărul)

Nevoiașii rămân cu mâna goală. Reporterii „Adevărul“ au încercat să afle cât de ușor se pot obține informații despre voucherele sociale oferite prin programul „Sprijin pentru România“ de la angajați ai statului. Situația este mai mult decât dezastruoasă: funcționari care nu știu nimic sau oferă informații greșite, angajați care-ți sugerează să dai „un bip“ domnului Boloș (n. red. - Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene), roboți telefonici cu mesaje de genul „toți operatorii sunt ocupați“ ori „momentan, clientul nu poate fi apelat“. Peste toate acestea, neputința oamenilor simpli de la țară, mulți pensionari CAP-iști, de a avea acces la cele mai banale surse de informație.

Mâna largă a Puterii. Senatorii au decis noi beneficii pentru bugetari, fiind decisă creșterea lefurilor cu 10% pentru parlamentari, aleșii locali, membrii Guvernului și alți șefi de instituții, în timp ce altor categorii profesionale, cum sunt magistrații, li se vor plăti ratele la casă. Pe larg, aici.

Românii vor avea venituri mai mici cu 30% în 2022. Inflația mult peste dobânzile pentru economii, scumpirea utilităților și majorarea ratelor își spun deja cuvântul – ANALIȘTI (Economica.net)

Cu o inflaţie de minimum 14% la finalul anului şi dobânzi la jumătate cât inflaţia, specialiştii cred că ne vom confrunta în acest an cu un minus de 30% a veniturilor medii ale populaţiei. Este practic procentul cu care ar trebui să crească salariile şi pensiile în 2023.

Specialiştii din mediul financiar bancar sunt de părere că actualul sistem economico financiar, caracterizat de inflaţie şi dobânzi ridicate, dublate de preţuri în creştere la utilităţi, penalizează de fapt deponenţii, favorizându-i pe cei care iau credite. În acest context, analiştii sunt de părere că veniturile medii ale populaţiei sunt de două ori lovite în acest an: inflaţia coroborată cu dobânzile mici erodează cu circa 10% din economii şi venituri, în timp ce majorarea IRCC din 2 octombrie 2022 şi creşterea preţurilor la utilităţi aduce un alt impact, de 20%, în totalul veniturilor medii ale populaţiei, scrie Economica.net.

Cu 10.000 de aplicări/lună pentru joburi în străinătate, România ajunge în situaţia Irlandei, a cărei populaţie s-a înjumătăţit acum un secol din cauza emigrărilor (Ziarul Financiar)

Numărul românilor care căută un trai mai bun în străină­tate rămâne unul în creştere în această perioadă. O analiză publicată zilele trecute de platforma de recrutare online eJobs arăta că de la începutul lunii septembrie şi până în prezent au fost 10.000 de aplicări pentru ofertele de locuri de muncă în străinătate prezente pe platformă.

Creşterile de preţuri la alimente, energie, combustibil şi incertitudinea care planează asupra economiei locale par a fi factorii recenţi care îi fac pe români să se uite cu mai mare atenţie către locurile de muncă din afara ţării. Salariile de trei – patru ori mai mari decât cele pe care le câştigă în prezent ajută şi ele în luarea unei decizii.

Autorităţile române nu au date exacte despre numărul de români care ar locui în prezent în străinătate. Estimările lor variază de la 5,7 mil. persoane la 8 mil.

Principalele ţări de destinaţie pentru cetăţenii români care s-au stabilit temporar sau permanent în străinătate sunt Italia (1,1 milioane de români), Spania (1 milion de români), Marea Britanie (cca 950.000 de români), Germania (826.000 de români) şi Statele Unite ale Americii (circa 465.000 de români), scrie Ziarul Financiar.