Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Ce ascunde fața de dur a lui Putin (Adevărul)

Ciolos Vladimir Putin invincibil.jpg

Sursa imaginii: 
AFP - KIRILL KUDRYAVTSEV

„Grănicerii noștri sunt de treabă, nu ne pun piedici să trecem”, spun rușii care fug de încorporare (Reportaj Libertatea) - Prima zi a „referendumurilor” din Lugansk, Donețk, Herson și Zaporojie (HotNews.ro) - Pericolul votului prin care politicienii și-au majorat salariile. Profesor universitar: „Dau apă la moară populiștilor” (Europa Liberă) - Știri pozitive la 1000 de euro bucata. Cum au creat PNL și România TV o fabrică de jurnalism la comandă (Recorder) - Banii populației în derută: variații foarte mari la economisire – cresc retragerile din investiții. Și consumul (CursDeGuvernare)

Ce ascunde fața de dur a lui Putin (Adevărul)

Reputatul analist britanic Mark Galeotti, autor a 21 de cărți despre politica și securitatea rusă, a acordat un interviu în exclusivitate pentru Adevărul, în care explică dedesubturile comportamentului lui Putin.

El afirmă că liderul de la Kremlin este un autocrat absolut, care “nu-și mai recunoaște țara, nu mai călătorește, pur și simplu stă la el în palate, înconjurat de un grup de yesmeni care îi spun tot ce vrea să audă”.

Analistul afirmă că Putin “are credința că el apără Rusia de un Occident nociv” și că “este clar foarte îngrijorat cu privire de locul lui în istorie, de modul în care se vor gândi și se vor raporta la el generațiile viitoare”.

De asemenea, Galeotti e convins că “vom fi într-o confruntare permanentă cu Rusia câtă vreme Putin se află la Kremlin” și crede că “acest război va continua cel puțin un an sau poate chiar mai mult”.

Puteți citi interviul în ediția tipărită a ziarului Adevărul.

 

Libertatea a ajuns la granița ruso-finlandeză: „Grănicerii noștri sunt de treabă, nu ne pun piedici să trecem”, spun rușii care fug de încorporare

Echipa ziarului a ajuns joi dimineață la punctul de trecere a frontierei Torfianovka – Vaalimaa, dintre Rusia și Finlanda. A întâlnit acolo oameni din St. Petersburg, dar și din Moscova, care e la 900 de kilometri. În 24 de ore rușii s-au decis, au împachetat și au traversat nor-vestul Rusiei spre ultima poartă a UE: Finlanda. Vizele Schengen le asigură rușilor un transfer calm și sigur, traficul rutier e deocamdată doar ceva mai mare, dar el crește oră de oră.

La fața locului, polițiștii de frontieră finlandezi, dar și rușii care trec spun că traficul a sporit, dar nu la nivel de exod. S-au înregistrat cam 500 de oameni în plus, pe tura de miercuri, ziua anunțului mobilizării parțiale, după-amiază și seară. „În mod normal veneau cam 1.000 de mașini pe zi”, ne spune un vameș finlandez. „Dar ne pregătim”, anticipează oficialii finlandezi.

Joi dimineață așteptarea era între 4 și 7 ore la ambele granițe. „Grănicerii noștri sunt organizați și de treabă, nu ne pun piedici să trecem”, spun rușii care ajung în Finlanda după decretarea mobilizării generale de la Moscova. De data aceasta mulți mărturisesc că nu se vor mai întoarce.

Reportajul, aici.

 

Prima zi a „referendumurilor” din Lugansk, Donețk, Herson și Zaporojie (HotNews.ro)

Patru zone din Ucraina controlate de Moscova și de forțele proruse se pregătesc să organizeze vineri referendumuri privind alipirea la Federația Rusă, o decizie condamnată pe scară largă de Occident ca fiind ilegitimă și premergătoare unei anexări ilegale.

Referendumurile din Lugansk, Donețk, Herson și Zaporojie, care reprezintă aproximativ 15% din teritoriul ucrainean, urmează să se desfășoare de vineri până marți. Prin încorporarea celor patru zone în Rusia, Moscova ar putea justifica escaladarea conflictului militar ca fiind necesară pentru a-și apăra teritoriul.

Pe pagina HotNews.ro, 8 lucruri pe care trebuie să le știi despre aceste referendumuri.

 

Pericolul votului prin care politicienii și-au majorat salariile. Profesor universitar: „Dau apă la moară populiștilor” (Europa Liberă)

Gestul parlamentarilor de a vota pentru sieși lefuri mai mari, într-o perioadă în care cetățenii se confruntă cu greutăți economice, afectează relația și așa șubredă dintre populație și politicieni. „Dă apă la moară celor care contestă cadrul democratic”, spun analiștii consultați de Europa Liberă.

Nu e vorba doar de bani.

Deși un impact bugetar al măsurii nu a fost atașat proiectului votat de senatori mercuri, creșterea salariilor demnitarilor nu ar fi devalizat bugetul de stat, în cazul în care propunerea legislativă ar fi devenit lege.

Gestul în sine, în schimb, plasat într-o perioadă în care populația este îndemnată să facă economii, cu o iarnă la orizont care se anunță grea și cu o inflație și un război cu efecte imprevizibile, știrbește și mai mult fărâma de încredere pe care românii o mai au în politicieni și, mai grav, în instituțiile statului pe care aceștia le reprezintă, spun analiștii consultați de Europa Liberă.

 

„Va fi ca pe vremea lui Ceaușescu” și alte trei narațiuni alarmiste despre criza energetică. Și de ce ele sunt false (PressOne)

„Vom muri de frig. Va fi ca pe vremea lui Ceaușescu. Ne vom distruge economia. Suntem pe cont propriu” – acestea sunt doar câteva din mesajele transmise de anumite persoane publice, în plină criză energetică.

Soluțiile propuse sau insinuate? Să abandonăm Ucraina, tranziția verde și ideea de solidaritate europeană.

Realitatea este, însă, mult mai complicată. Experții consultați de PressOne spun că deși urmează o perioadă grea, Europa e pregătită de iarnă, iar abandonarea Ucrainei și a tranziției verzi nu ne-ar rezolva deloc problemele.

 

Realitatea din sănătate. „Avem maşini dedicate care merg zilnic la Constanţa să ia medici şi să îi aducă la consultaţii în Tulcea“ (Ziarul Financiar)

Distanţa dintre Tulcea şi Constanţa este de 127 de kilometri şi durata călătoriei ajunge la aproape două ore. Găsirea de medici este cea mai mare provocare, cola­bo­răm cu 40 de medici care vin din Constanța, Galați, chiar și din Pitești și Iași i-am adus, spune Mihai Pavel, fondatorul centrului Rooutine Med. Centrul a fost fondat în 2010, oferă 22 de specialități medicale, pe spitalizare continuă are 24 de paturi iar cea de zi are 14 paturi.

Pe larg în Ziarul Financiar.

 

Știri pozitive la 1000 de euro bucata. Cum au creat PNL și România TV o fabrică de jurnalism la comandă (Recorder)

Recorder a intrat în posesia unui contract în care sunt tranzacționate știri pozitive (advertoriale) pentru Partidul Național Liberal.

E vorba de peste o sută de articole publicate, anul trecut, pe site-urile redacțiilor România TV și Economica, ambele deținute de trustul controlat din umbră de oligarhul fugar Sebastian Ghiță. Niciunul dintre aceste articole nu are vreun marcaj care să avertizeze cititorii că este vorba de o știre plătită.

Printre documentele intrate în posesia Recorder se află inclusiv un tabel de monitorizare în care au fost trecute știrile plătite conform contractului. Au existat situații în care pe site-ul RTV s-au publicat chiar și opt știri plătite într-o singură zi. Sunt în special articole care conțin declarații ale unor lideri PNL de la acel moment (iunie 2021): Florin Cîțu, Ludovic Orban, Nicolae Ciucă, Rareș Bogdan, Ciprian Ciucu. Toate îi pun pe liberali într-o lumină bună, conținând promisiuni mărețe, atacuri la adresa dușmanilor politici sau afirmații despre cât de bine merg lucrurile în România guvernată de PNL.

 

Banii populației în derută: variații foarte mari la economisire – cresc retragerile din investiții. Și consumul (CursDeGuvernare)

Deruta este caracteristica dominantă a comportamentului de economisire actual al românilor sub presiunea inflației. Valoarea depozitelor bancare ale populației s-a întors la nivelul din luna ianuarie, după mari variații, concomitent cu creșterea retragerilor din fondurile de investiții și creșterea consumului. Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut cu 6,2%, pe primele 7 luni ale anului – potrivit statisticilor celor mai recente.

Totalul depozitelor bancare ale populației era de 248,48 miliarde de lei în iulie, cu numai 26,2 milioane de lei mai mult decât în ianuarie, după ce înregistrase mari variații lunare pe parcursul anului 2022.

Integral pe pagina CursDeGuvernare.

 
Revista presei românești - 23 septembrie 2022