Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Alegeri în Italia, primele rezultate|Cu Giorgia Meloni câștigătoare, Europa are o grijă în plus (Panorama)

giorgia_meloni.jpg

Sursa imaginii: 
Facebook / Giorgia Meloni

Cum legiferează Sorin Cîmpeanu în interes propriu: a plagiat în 2006, ca universitar, iar în 2022, ca ministru, încearcă să-și auto-amnistieze plagiatul (PressOne) - Panourile solare, o afacere care a explodat (Libertatea) - Marile companii, după o lună fără subvenţia la energie: Ne-au spart. Dacă vrem neapărat o criză, o să o avem. Stau cu mâna întinsă după energie mii de firme mari şi nimeni nu le dă curent (Ziarul Financiar)

Alegeri în Italia, primele rezultate | Cu Giorgia Meloni câștigătoare, Europa are o grijă în plus (Panorama)

Scenariul că Giorgia Meloni va deveni noul prim-ministru din Italia, după alegerile de pe 25 septembrie, a provocat îngrijorări în avans în Europa. Pe de-o parte, pentru că promisiunile electorale ale lui Meloni s-au înscris într-un naționalism populist economic, care riscă să dea de pământ cu orice speranță de echilibru fiscal în Italia, țară care e deja unul din punctele nevralgice ale zonei euro.

În același timp, îngrijorător, pentru cancelariile externe, e inclusiv profilul ideologic al celei care va fi desemnată, probabil, prima femeie prim-ministru din Italia de către președintele Sergio Mattarella.

Dincolo de încercarea de a retrasa filonul neofascist al formațiunii Giorgiei Meloni, cea mai probabilă coaliție de guvernare pare că va fi formată din Frații Italiei (FdI, Fratelli d’Italia) și partidul Liga, al lui Matteo Salvini, împreună cu Forza Italia, a lui Silvio Berlusconi. La cei 85 de ani ai săi, acesta din urmă are cel mai impresionant palmares de oportunism și de reveniri politice din istoria recentă a Europei.

Acest trio politic, care, potrivit primelor rezultate, pare că va obține până la 42% din voturile pentru Senat, ar putea da cel mai de dreapta guvern al Italiei și unul dintre cele mai radicale și din Europa.

Dintr-un partid antisistem irelevant în jocurile de putere italiene, Giorgia Meloni a reușit performanța de a duce gruparea Frații Italiei de la 4%, cât obținea la alegerile de acum patru ani, la un scor de până la 26%, conform primelor date.

După această performanță electorală, Meloni va duce Italia în clubul unor țări ca Polonia și Ungaria, ale căror derapaje democratice sunt taxate acum cu blocarea de bani europeni, scrie Panorama.

Pentru UE, îngrijorarea e mai degrabă legată de un efect cumulativ. Victoria Giorgiei Meloni în Italia ar veni după ce extrema dreaptă din Suedia a avut și ea un scor record la alegerile de luna aceasta.

În aceste vremuri extrem de complicate din punct de vedere economic, politic, social și de securitate, în care vedem mai multe crize grave suprapuse, înmulțirea liderilor radicali în interiorul Uniunii e semn de turbulențe la orizont. Cu atât mai mult cu cât unii experți sunt de părere că vorbim despre o ascensiune mult mai larg răspândită și că extrema dreaptă are un avânt global. Ceea ce nu e deloc nemaivăzut în perioade turbulente precum cea prin care trecem, de la pandemie încoace.

 

Cum legiferează Sorin Cîmpeanu în interes propriu: a plagiat în 2006, ca universitar, iar în 2022, ca ministru, încearcă să-și auto-amnistieze plagiatul (PressOne)

Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu, presupusul promotor al „culturii integrității academice” promise prin proiectul prezidențial „România Educată”, și-a însușit în 2006, cu modificări neînsemnate, 92 pagini din munca a doi universitari alături de care a semnat în 2000 – ca al patrulea autor – nouă pagini dintr-un curs universitar.

În 2006, Cîmpeanu a reprodus în toate privințele, sub propria semnătură, 13 capitole semnate anterior de doi autori: ca structură, ca text, ca imagini, ca date prezentate în tabele; în privința titlurilor, contribuția din 2006 a autorului Sorin Cîmpeanu se reduce la eliminarea a cinci cuvinte din totalul de 117 incluse în titlurile capitolelor semnate, cu doar șase ani în urmă, de alți autori.

Dacă legea învățământului superior promovată de Sorin Cîmpeanu ar intra în vigoare, fapta sa de plagiat din 2006 ar fi prescrisă încă din 2009 – alături de toate faptele similare, comise până în 2019, de toți cei care și-au clădit carierele universitare prin fraudă academică.

PressOne vă prezintă, în articol, nu doar probele detaliate ale plagiatului ministrului Sorin Cîmpeanu din 2006, ci și opiniile unor experți cu competențe în abaterile de la etica în cercetarea științifică; în matematică și în utilizarea riguroasă a acesteia, ca instrument de lucru, în predarea unor discipline cu fundament științific; și, nu în ultimul rând, în legislația națională care protejează drepturile de autor.

 

Panourile solare, o afacere care a explodat (Libertatea)

O familie are nevoie de 3-5 kWh instalați în panouri fotovoltaice, iar costul acestora se poate recupera într-una an, dacă investiția e făcută prin programul Casa Verde, prin care statul acordă subvenții de 20.000 de lei, sau în 5-6 ani, dacă prețul energiei va rămâne la nivelurile actuale mari.

Cererea de panouri fotovoltaice a crescut de patru ori în România în sectoarele rezidențial și comercial în 2022, după o creștere de trei ori în 2021, ca urmare a creșterii prețurilor la energie, a subvențiilor oferite de stat și a creșterii eficienței tehnologice, conform lui Iulian Nedea, directorul executiv al Simtel Team, una dintre cele mai importante companii specializate în instalarea panourilor în România.

 

Marile companii, după o lună fără subvenţia la energie: Ne-au spart. Dacă vrem neapărat o criză, o să o avem. Stau cu mâna întinsă după energie mii de firme mari şi nimeni nu le dă curent (Ziarul Financiar)

Situaţia a peste 1.900 de companii din România, care generează circa jumătate din cifra de afaceri din economia locală, riscă să devină critică după ce au fost eliminate de la energia subvenţionată, de la 1 septembrie.

Firmele ameninţă cu reorganizări şi scumpiri, dar pe de altă parte nici în perioada în care au primit energie ieftină inflaţia nu a stat pe loc. „În acest moment, avem mii de companii din România care stau cu mâna întinsă după energie şi gaze şi nimeni nu le pune nimic pe masă“, spune un specialist din domeniul energetic. Ce se întâmplă? Dacă până la 1 septembrie toţi consumatorii de energie noncasnici, cu excepţia a 34 de mari consu­matori de energie, au primit energia la un preţ plafonat de 1.000 lei/MWh, de la 1 septembrie doar IMM-urile, spitalele, companiile din sectorul alimentar şi şcolile mai primesc energia plafonată. Restul economiei are de înfruntat preţuri istorice, notează ziarul de business.

 

”Personalitatea economică” a județelor din România – cine și cum își crează partea sa de PIB (CursDeGuvernare)

În 12 județe din România, ponderea comerțului în economia locală era, la nivelul anului 2019 (pentru care există cele mai recente date), mai mare decât cea a industriei. Este vorba despre Ilfov, Caraș-Severin, Neamț, Hunedoara, Bacău, Suceava, Botoșani, Mehedinți, București, Iași, Ialomița și Giurgiu.

În șapte județe din România, ponderea ”statului” în economie era în 2019 mai mare decât cea a industriei. În cinci dintre acestea, respectiv în Giurgiu, Vaslui, Iași, Mehedinți și Botoșani, administrația publică, învățământul și sănătatea generau cea mai mare valoare adăugată brută dintre toate ramurile prezente la nivel județean.

Industria este în cădere liberă ca aport la PIB.

Comerțul ocupă rapid procentele lăsate libere de industrie.

Puteți citi întreaga analiză pe portalul CursDeGuvernare.

 
Revista presei românești - 26 septembrie 2022