Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


BNR va scumpi miercuri, din nou, banii. Ce înseamnă asta pentru buzunarul tău și pentru rata ta la bancă (HotNews.ro)

mugur_isarescu_bnr.jpg

Sursa imaginii: 
Inquam Photos/George Călin

Cine i-a încurajat pe rușii de la NIS să vină în România (DW) - Câți bani vor da bucureștenii pe căldură și apă caldă, iarna care vine. Gigacaloria s-a scumpit mult și ne va „arde” la buzunare (SpotMedia) - Punct final. Decât o Revistă se închide după 13 ani. Mesajul fondatorului Cristi Lupşa: "Oricum aş scrie propoziţia asta, tot greu e" (Pagina de media)

Şedinţă de politică monetară la Banca Naţională. Ce aşteptări au analiştii? (Ziarul Financiar)

BNR are programată pentru astăzi cea de-a şaptea şedinţă de politică monetară din acest an, iar analiştii se aşteaptă la continuarea ciclului de înăsprire a politicii monetare, majoritatea anticipând o temperare, respectiv majorarea dobânzii-cheie cu doar 0,5 puncte procentuale (pp), de la 5,5% până la 6%, în condiţiile în care inflaţia ar putea scădea după vârful din august, de 15,3%. Există şi varianta creşterii ratei-cheie cu 0,75 pp, la 6,25%, în scenariile unor analişti.

Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR: „Ne aşteptăm ca BNR să majoreze dobânda-cheie cu 50 puncte de bază (0,5 pp - n.red) la 6%. Există şi o probabilitate pentru o creştere de 75 puncte (0,75 pp) după ce cifrele inflaţiei din august au ajuns peste prognoza BNR. Mediana sondajului Bloomberg este de +50 puncte de bază.

Valentin Tătaru, economistul-şef al ING: Ne menţinem părerea că am asistat la un nivel maxim al inflaţiei în august, la 15,3%. Din octombrie, efectele de bază mai puternice vor începe, iar inflaţia generală ar trebui să scadă cu cel puţin 1 pp.

La final de 2022 dobânda-cheie poate ajunge la 6,25%, scrie Ziarul Financiar.

 

BNR va scumpi miercuri, din nou, banii. Ce înseamnă asta pentru buzunarul tău și pentru rata ta la bancă. Exemple de calcul și recomandări (HotNews.ro)

Zilele dobânzilor mici au trecut. Miercuri, BNR va mări dobânda-cheie, într-o încercare de a frâna creșterea prețurilor, deja greu de gestionat de oricare dintre noi. Ce înseamnă asta pentru banii tăi? În primul rând, dacă ai credite în lei cu dobândă variabilă, așteaptă-te la creșteri ale ratei. Dacă ai depozite, vei obține un randament mai bun (dar tot mut sub inflație). Dacă ai carduri de credit, acestea ar putea fi mai costisitoare.

HotNews.ro a rugat câteva bănci să facă o simulare de calcul a noii rate în ipoteza în care BNR va urca dobânda-cheie de la 5,5% la 6%.

BCR: Le recomandăm clienților să opteze pentru asigurarea de viață, de șomaj și de boli grave, atașată creditului.

Raiffeisen Bank: IRCC de 6% ar aduce o crestere a ratei cu încă 300 de lei.

 

Cine i-a încurajat pe rușii de la NIS să vină în România (DW)

Afacerea NIS cu iz de spionaj în favoarea rușilor scoate la iveală că investițiile rusești au fost, dacă nu încurajate, cel puțin bine primite. Instituțiile de control nu le-au deranjat nicicând, scrie jurnalista Sabina Fati.

Compania sârbă NIS, parte a grupului Gazprom, nu face doar afaceri în România, ci și culegeri de date sau chiar jocuri politice pe picior mare. Procurorii anti-mafia cercetează un posibil caz de spionaj, dar în urmă cu zece ani fiica președintelui atunci în funcție, Ioana Băsescu, se ocupase în biroul ei notarial de multe dintre tranzacțiile încheiate de Gazprom prin NIS în România. Nimic ilegal, ci doar câteva milioane de euro câștigați cu ușurință și, poate, prin vulnerabilizarea unor puncte strategice.

Compania Naftna Industrija Srbije (NIS) exploatează șase perimetre de petrol și gaze, toate în Transilvania, două în județul Bihor, plus patru în Timiș, și duce petrolul extras de aici în Serbia, folosind legăturile de cale ferată. Ancheta începută de Direcția de Investigații a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism inclusiv prin perchizițiile din Timișoara și București se referă potrivit opiniatimisoarei.ro la o posibilă operațiune de spionaj: transmiterea ilegală de date informatice, de informații privind zacăminte de țiței din România, și accesarea ilegală a unor hărți de explorare. Compania începuse deja foraje la mare adâncime în câteva locuri noi pentru a testa eficiența unor viitoare exploatări.

Paradoxal, cu toate că a investit sume importante încă din 2012, NIS Petrol SRL nu a înregistrat în niciun an profit, funcționând în pierdere, dar fără ca instituțiile care se ocupă de siguranța națională să cerceteze cu ce se ocupă de fapt această companie sîrbo-rusească.

Integral pe pagina DW.

 

Câți bani vor da bucureștenii pe căldură și apă caldă, iarna care vine. Gigacaloria s-a scumpit mult și ne va „arde” la buzunare (SpotMedia)

Iarna care vine va fi prima în care bucureștenii vor plăti gigacaloria la un preț de 2,4 ori mai mare decât cel din ultimii 11 ani.

Până în primăvara acestui an, bucureștenii plăteau, pentru fiecare gigacalorie consumată, un preț stabilit de Consiliul General al Municipiului București în anul 2011: 143 lei + TVA.

La finalul lunii martie 2022, Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a adoptat o hotărâre prin care prețul pe care populația Capitalei îl plătește pentru fiecare gigacalorie consumată a crescut de aproape 2,4 ori, de la 143 lei + TVA la nu mai puțin de 330 lei + TVA.

Cu alte cuvinte, în perioada 1 noiembrie 2022 – 31 martie 2023, adică în lunile reci, în care cel mai probabil vom fi nevoiți să deschidem caloriferele, fiecare gigacalorie ne va costa 330 de lei, la care se adaugă TVA de 5%. Rotunjit, înseamnă aproape 350 de lei.

Întrebarea este: câte gigacalorii trebuie să consumăm ca să nu înghețăm în case și cât ne va costa încălzirea?

Într-o strategie de alimentare cu energie termică în sistem centralizat adoptată de Consiliul General prin 2017 se găsește o estimare a consumului de gigacalorii pentru fiecare lună a sezonului rece.

Potrivit acestor date, în luna decembrie, spre exemplu, doar pentru a asigura o temperatură de 20 de grade în locuință (destul de răcoare, mai ales pentru persoanele care stau mult în casă sau care au diverse probleme de sănătate – n.red.) ar urma să plătim:

  • 259 lei pentru o un apartament cu o cameră
  • 427 lei pentru un apartament cu 2 camere
  • 553 de lei pentru un apartament cu 3 camere
  • 773 de lei pentru un apartament cu 4 sau mai multe camere.

Președintele Ligii Asociației de Proprietari Habitat, Mihai Mereuță, spune, însă, că necesarul de energie termică estimat în acea strategie de încălzire este exagerat.

Citiți mai mult pe SpotMedia.

 

Punct final. Decât o Revistă se închide după 13 ani. Mesajul fondatorului Cristi Lupşa: "Oricum aş scrie propoziţia asta, tot greu e" (Pagina de media)

Publicaţia de jurnalism narativ DoR(Decât o Revistă), fondată de Cristian Lupşa se închide, la 13 ani de la apariţia primului număr. O decizie care vine după o perioadă de dificultăţi financiare, anunţate de fondatorul publicaţiei.

Cristian Lupşa: "Oricum aş scrie propoziţia asta, tot greu e: din 2023 DoR nu va mai spune poveşti noi, iar redacţia, aşa cum o ştii, îşi va opri activitatea."

Încă din vară, revista şi-a restrâns activitatea şi echipa, iar de la 25 de angajaţi, revista a rămas cu mai puţin de 10. Printre cauzele care au dus la închiderea revistei se află scăderea numărului de cititori care intrau pe site, precum şi susţinătorii care plăteau pentru DoR.

Editorul revistei, Cristian Lupşa, detaliază într-o scrisoare trimisă cititorilor ce urmează să se întâmple cu DOR.