Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Cum justifică retailerii şi producătorii scumpirile de 30-50% la alimente? Aruncă vina de la unii la alţii şi recunosc „în cor“ că e şi o componentă speculativă la mijloc (Ziarul Financiar)

supermarket.jpg

Sursa imaginii: 
Pixabay (ilustrație)

Românii care stau la bloc, obligați să-și schimbe repartitoarele (Adevărul) - Legile securității, „elefantul din încăperea” SRI. Ce a vrut să spună Eduard Hellvig prin discursul de la Cluj? (Europa Liberă) - REPORTAJ. În Roșia Montană, pompierii scot apă din Tăul Mare, dar de secat, a secat încrederea oamenilor. Viceprimar: „N-avem un plan concret”(Libertatea)

Cum justifică retailerii şi producătorii scumpirile de 30-50% la alimente? Aruncă vina de la unii la alţii şi recunosc „în cor“ că e şi o componentă speculativă la mijloc (Ziarul Financiar)

Un coș de cumpărături ce cuprinde unele dintre principalele alimente consumate în mod constant de români costa în medie 170 de lei în marile rețele în august 2022, cu 9,2% mai mult decât în martie.

În decurs de 1 an însă, uleiul s-a scumpit cu 50%, apa minerală cu 30%, ritmul fiind similar cu cel de la zahăr, făină sau unt, iar laptele a ajuns să coste cu 20% mai mult.

Retailerii şi producătorii aruncă vina de la unii la alţii. Toţi recunosc însă că e şi o componentă speculativă la mijloc.

„Unele materii prime nu au nicio treabă cu războiul din Ucraina, eu zic că este o speculă generalizată“, spunea recent Ioan Stânea, fondatorul Pan Food, unul dintre cei mai mari jucători locali de pe piaţa de dulciuri.

Producătorul de dulciuri a majorat în ultimul an preţurile cu circa 25%, însă costurile cu materiile prime s-au dublat sau chiar triplat.

„Am avut probleme cu retailerii în sensul în care ei nu au acceptat scumpiri.“

De partea cealaltă a baricadei însă, retailerii vorbesc şi ei de scumpiri speculative şi spun că negociază dur orice majorare de preţ de la raft, afirmând că românii nu pot suporta scumpiri prea mari sau prea dese.

Integral în Ziarul Financiar, ediția tipărită.

 

Românii care stau la bloc, obligați să-și schimbe repartitoarele (Adevărul)

Toate contoarele și repartitoarele de costuri pentru energia termică din blocuri vor trebui înlocuite cu unele care pot fi cititte de la distanță.

OUG 130/2022, care modifică Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, prevede că „în imobilele de tip condominiu și în clădirile mixte racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică sau dotate cu o sursă centrală de încălzire sau de răcire este obligatorie montarea contoarelor individuale până la 31 decembrie 2022 pentru individualizarea consumurilor de energie pentru încălzire/răcire și apă caldă la nivelul fiecărui apartament sau spațiu cu altă destinație decât cea de locuit. În cazul în care utilizarea de contoare individuale nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau nu este eficientă din punctul de vedere al costurilor este obligatorie montarea sistemelor tehnice de stabilire a consumurilor individuale de energie termică, repartitoarelor de costuri, pe toate corpurile de încălzire din fiecare apartament sau spațiu cu altă destinație decât cea de locuit”.

Contoarele și repartitoarele de costuri pentru energia termică deja instalate, care nu pot fi citite de la distanță, vor trebui modernizate sau înlocuite, astfel încât să poată permite acest lucru, până la 1 ianuarie 2027, se mai arată în document.

Costurile pentru montarea unui repartitor sunt cuprinse între 70 și 100 de lei, într-un apartament fiind nevoie de mai multe dispozitive, câte unul pentru fiecare calorifer.

În plus, consumatorii vor plăti şi pentru citirea lor, dar şi pentru interpretarea datelor. Pentru un apartament cu patru calorifere, costurile se ridică la aproximativ 15 lei lunar.

Repartitoarele pot fi montate doar de firme autorizate de Autoritatea Națională de Reglementare în Energie, iar lista lor poate fi găsită pe site-ul instituției.

În cazul contorului montat la intrarea în locuință, costul de instalare pornește de la 1.000 de lei, explică Adevărul.

 

Legile securității, „elefantul din încăperea” SRI. Ce a vrut să spună Eduard Hellvig prin discursul de la Cluj? (Europa Liberă)

Decidenții politici trebuie să se hotărască ce rol vor să atribuie serviciilor de informații, a spus directorul SRI într-un discurs ținut în fața studenților de la Universitatea Babeș Bolyai.

„Nu putem fi în același timp un fel de pompieri chemați să stingă incendiile provocate de alții și apoi acuzați că le-am stins. Aceasta este de fapt elefantul din încăpere și această discuție nu va putea fi evitată la nesfârșit”.

„Elefantul din încăpere” este pachetul legilor siguranței naționale, al cărui draft a fost dezvăluit de presă.

A vrut Eduard Hellvig, prin discursul de la Cluj, să readucă în discuție proiectul legilor securității?

Profesorul Cristian Pîrvulescu susține că aceste legi nu pot intra în dezbatere înainte ca Parlamentul să termine legile justiției - care însă, așa cum a avertizat Comisia Europeană, trebuie să aștepte avizul Comisiei de la Veneția - dar că Eduard Hellvig a urmărit trei obiective.

„Scopul ieșirii: o critică a amestecului anumitor politicieni în activitățile de informații, susținerea legilor siguranței ca un pilon important în reconstrucția serviciilor de informații și susținerea unui set de valori ultraconservatoare, care sunt compatibile cu așa numitele valori ale SRI”, spune Pîrvulescu pentru Europa Liberă.

În discursul lui Hellvig se remarcă confuzia dintre naționalism și patriotism, atrage atenția politologul, care spune că astfel face jocurile naționaliștilor.

Cristian Pîrvulescu susține că SRI nu a făcut nimic ca să preîntâmpine explozia extremismului din România care pune în pericol democrația. Mai mult, astfel de mișcări au primit sprijin „direct sau indirect prin intermediul unor foști ofițeri SRI”.

 

Euractiv: Vot pentru intrarea României și Bulgariei în Schengen, în luna decembrie / Votul se va da după ce în 2011 s-au opus Finlanda și Olanda / Manfred Weber: ”11 ani, niciun progres. Acest lucru este pur și simplu inacceptabil” (G4Media)

Guvernele statelor UE vor vota în decembrie dacă vor acorda sau nu aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, după mai bine de zece ani de amânare, anunță site-ul Euractiv, citat de G4Media.ro.

În 2011, subiectul a fost votat de miniștrii naționali, dar aderarea a fost blocată de guvernele olandez și finlandez. Aderarea la spațiul de călătorie fără pașapoarte Schengen necesită unanimitate de voturi, iar în luna decembrie se va supune din nou la vot această chestiune.

O majoritate clară a deputaților europeni sprijină ridicarea controalelor la frontierele celor două țări și vor vota o rezoluție pe această temă în sesiunea plenară din 17-20 octombrie.

Doar grupul Identitate și Democrație (ID) rămâne împotrivă, Guido Reil, din partea partidului Alternative für Deutschland, definind România ca fiind „Vestul Sălbatic” din mijlocul Europei și subliniind nivelurile de corupție și crimă organizată din cele două țări.

 

REPORTAJ. În Roșia Montană, pompierii scot apă din Tăul Mare, dar de secat, a secat încrederea oamenilor. Viceprimar: „N-avem un plan concret”(Libertatea)

Emoțiile de sâmbătă noapte, când autoritățile au anunțat „imperativ necesară evacuarea”, s-au disipat aici, în localitatea cea mai vestită a ultimilor ani din Munții Apuseni. Lacul e stabil. Au rămas, în schimb, temerile locuitorilor.

„Noi suntem lăsați de izbeliște. Nimic nu se face și toată lumea uită de noi – primăria, ăia de la București. Noi nu mai credem în nimeni”, spune moș Alexandru, 68 de ani, în timp ce-și soarbe cafeaua dintr-un pahar de plastic. Stă la o masă, în fața magazinului din centrul Roșiei Montane, alături de un consătean.

Pe străzile comunei umblă puțini oameni, din cei aproximativ 700 de localnici. Singura prezență constantă în ultimele zile este mașina de pompieri care supraveghează curgerea pârâului Foieș, care trece prin mijlocul localității. Aici se deversează, în amonte, apa care este scoasă cu motopompele din lacul Tăul Mare.

Pe raza comunei Roșia Montană sunt șapte lacuri artificiale, sub denumirea de tăuri, construite în urmă cu trei secole pentru minerit. Cel mai întins dintre ele este Tăul Mare, care se află și la cea mai mare altitudine, deasupra localității, scrie Libertatea.

Nivelul apei în lacul Tăul Mare – Roșia Montană a scăzut cu 294 de centimetri în urma operațiunilor desfășurate de pompieri cu mai multe motopompe. Cele 5 persoane cazate la internatul școlar al Liceului din Abrud s-au întors acasă.

 

 
Revista presei românești - 6 octombrie 2022