Sunt românii discriminați? Văicăreală și victimizare (SpotMedia)

Cine nu ne vrea în Schengen (Adevărul)

Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care îndeamnă statele UE să permită României și Bulgariei să adere fără întârziere la spațiul Schengen. Au fost 547 de voturi pentru, 40 împotrivă și 43 de abțineri. Deși susținerea a fost covârșitoare, aproape jumătate dintre reprezentanții Olandei și-au manifestat reticența, abținându-se sau votând împotrivă. Au mai votat împotriva lărgirii Schengen reprezentanții unor partide catalogate ca populiste sau extremiste din Franța, Germania, Grecia, Finlanda și Belgia. Decizia finală aparține Consiliului UE și ar putea fi luată în decembrie, notează Adevărul.

Sunt românii discriminați? Văicăreală și victimizare (SpotMedia)

Suntem discriminați pentru că nu facem încă parte din Spațiul Schengen? Am fi discriminați dacă am mai fi amânați o dată de Olanda?, întreabă Ioana Ene Dogioiu.

Să pornim de la definiția discriminării? Potrivit dexonline.ro: „Politica prin care un stat sau o categorie de cetățeni ai unui stat sunt lipsiți de anumite drepturi pe baza unor considerente nelegitime”.

Este intrarea în Spațiul Schengen un drept al României? Exact în aceeași măsură în care este și intrarea unei persoane la facultate. Da, ai dreptul să devii student în măsura în care îndeplinești condițiile de admitere. Cel care a picat concursul de admitere nu poate susține că i-a fost încălcat dreptul la educație.

A picat România examenul de admitere din cauza unor considerente nelegitime? Din cauza unei românofobii, a unor politici în căutare de țapi ispășitori, a extremismului sau altceva de acest gen?

După cum a explicat chiar președintele Iohannis, decizia este în două etape, cum ar fi, să zicem, proba scrisă și interviul. „Proba scrisă” pentru Schengen este îndeplinirea condițiilor tehnice, unde suntem OK.

Interviul stabilește dacă ceea ce ai arătat la proba scrisă ai și asimilat, ai capacitate să aplici eficient. Echivalentul ar fi decizia politică a fiecărui stat Schengen.

Ce trebuie să dovedim? Că nu există corupție? Nu. Că nu există trafic? Nu. Că frontierele sunt păzite de un zid ca în "Game of Thrones"? Nu.

Trebuie să dovedim că avem mecanismele funcționale pentru a face din aplicarea legii regulă și din încălcare o excepție, pe care o justiție independentă o poate regla eficient și solid.

Are România aceste mecanisme? Să nu ne amăgim singuri, nu le are.

Toate loviturile date de CCR și regimul Dragnea justiției au provocat regrese imense, pe care actuala putere vrea să le cosmetizeze, nu să le repare.

La „interviu” noi ne prezentăm cu o fățuială, multă minciună, multă demagogie și un dram specific de isterie.

Comentariul integral pe pagina SpotMedia.

S-au spart în patru. Amenințări, sabotaje, intimidări și ură între foștii adversari ai PSD (Europa Liberă)

Au fost două, acum sunt patru partide. La alegerile din 2020, s-au prezentat drept alternativa pentru guvernarea PSD. Între timp, PNL și USR s-au certat după alegerile parlamentare din 2020, iar în politică au apărut Forța Dreptei, partidul condus de Ludovic Orban, și REPER, partidul rezultat după ruperea lui Dacian Cioloș de USR.

În loc de coeziune și valori comune, USR, PNL, REPER și Forța Dreptei par să aibă propriul meci în perspectiva alegerilor din 2024 și obținerea unei poziții de primă voce pentru electoratul considerat „de dreapta”.

În retorica PNL, USR a devenit principalul inamic. Într-o aparentă echilibrare a mesajelor cu PSD, partidul condus de Cătălin Drulă este prezentat drept cel care a spart guvernarea din 2021, care s-a opus proiectului Anghel Saligny sau drept partidul care vrea răul național prin blocarea intrării României în Schengen.

În retorica PNL, USR a devenit principalul inamic. Într-o aparentă echilibrare a mesajelor cu PSD, partidul condus de Cătălin Drulă este prezentat drept cel care a spart guvernarea din 2021, care s-a opus proiectului Anghel Saligny sau drept partidul care vrea răul național prin blocarea intrării României în Schengen.

Partidul condus de Cătălin Drulă reîncearcă să aducă în prim plan temele care au asigurat succesul Uniunii: integritate, justiție, anti-plagiat, demascarea acțiunilor guvernamentale.

Spre deosebire de epoca Dan Barna (președintele USR cât timp partidul s-a aflat la guvernare), în mandatul lui Cătălin Drulă USR și-a accentuat componenta anti-Iohannis.

Liderii USR îl atacă fără rezerve pe președinte.

REPER se rupe total de USR, iar PNL îl amenință pe Ludovic Orban, președintele Forța Dreptei, mai scrie Europa Liberă.

Tarom a renunţat să mai opereze cursele din Bucureşti către Viena şi Barcelona (Ziarul Financiar)

Compania aeriană Tarom, controlată de statul ro­mân, aşteaptă anul acesta un număr total de 2,3 milioane de pasageri, în creştere faţă de anul trecut cu 50%, conform informaţiilor furnizate de către reprezentanţii companiei.

Totodată, compania estimează venituri de 1,1 miliarde lei anul acesta, faţă de 670 milioane lei, cifra de afaceri înregistrată în 2021.

Una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă industria aviatică în această perioadă este creşterea preţurilor la combustibil. Tarom a înregistrat o creştere de peste 70% a preţului la kerosen într-un an.

„Planul de restructurare este finalizat în proporţie de 95%“, scrie Ziarul Financiar.

Cum arată țevile care lasă bucureștenii săptămâni întregi fără apă caldă și căldură (HotNews.ro)

Aproape zilnic sute de bucureșteni, uneori chiar mii, rămân fără apă caldă și căldură din cauza avariilor la rețeaua de termoficare. Uneori avariile sunt remediate după 2-3 zile, alteori, fix în ziua în care trebuie să vină apa caldă, țevile crapă din nou câțiva metri mai încolo și oamenii o iau de la capăt, fiind situații în care rămân fără apă caldă și două-trei săptămâni fără întrerupere.

Când se întâmplă o avarie la rețeaua primară, primul lucru, trebuie oprită apa și golită galeria, ca să poată intra muncitorii, apoi țeava veche este tăiată în galerie, bucăți de 3m, și scoasă treptat, apoi se face curățenie și se introduce țeava nouă pe bucăți care se sudează în subteran. Operațiunea de scoatere a țevii vechi durează cam o zi, sudarea noii țevi încă o zi, apoi încă o zi încărcarea rețelei. Asta în cel mai bun caz.  Pentru fiecare segment de lucrare este nevoie de autorizație din partea primăriei.

Doar puțin peste 10% din rețeaua de termoficare din București este modernizată. Pierderile sunt colosale - undeva la 2.200.000 l/h în 2020.

Fotoreportajul, pe pagina HotNews.ro.

Lt. col. Daniel Vasile ISU:” Doar dacă știi ce trebuie să faci, încerci să stingi focul. Dacă nu, salvezi oamenii și fugi” (Buletin de București)

O mașină a ars ca o torță, ieri, în Pasajul Unirii. În mașină erau trei adulți și un bebeluș, cei patru au părăsit singuri mașina și nu s-au înregistrat victime. Zeci de oameni au asistat la incident și nimeni n-a încercat să intervină, să stingă focul.

Buletin de București a vrut să afle care e reacția corectă în asfel de situații. Oamenii care au făcut din lupta cu focul o meserie spun că intervenția în astfel de cazuri nu e o joacă.

“Dacă poți opri imediat focul, dacă știi că poți să mânuiești un stingător, da. Încerci să stingi focul. Dacă nu, fă tot ce poți să salvezi oamenii, și apoi salvează-te pe tine. Fugi!”, ne explică lt. col. Daniel Vasile de la ISU BIF.

Iar un singur extinctor de mașină n-ar fi fost suficient, chiar mânuit corect, în această situație, adaugă specialistul. Era nevoie de cel puțin 3-4 pentru ca focul să poată fi stins.

Incendiul a suprins în Pasajul Unirii aproximativ 100 de mașini.