Geoană, discurs-surpriză de promovare a stângii naționale: „«Grefa» occidentală a reușit în prea puține locuri în România”. Asemănări cu discursul lui Hellvig (Libertatea)

Mircea Geoană, discurs de candidat la prezidențiale: Am crezut că, odată cu integrarea euro-atlantică a României, misiunea generației noastre s-a încheiat. M-am înșelat. Adevărata noastră Misiune de-abia acum începe. De aceea spun toate aceste lucruri, astăzi, aici! (G4Media)

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a avut, joi, o intervenție VIDEO în cadrul unei conferințe organizate la Academia de Studii Economice din București, care arată a discurs de candidat la prezidențiale, nu de oficial al Alianței Nord Atlantice, în care vorbește despre un ”plan național ambițios” și fixează patru ”obiective strategice”.

”Atunci am crezut că, odată cu integrarea euro-atlantică a României, misiunea generației noastre s-a încheiat. M-am înșelat. Adevărata noastră Misiune de-abia acum începe. De aceea spun toate aceste lucruri, astăzi, aici!”, a declarat Geoană în intervenția la Conferința internațională privind ”Viitorul Europei”, ediția 13, organizată la ASE, scrie G4Media.

Geoană, discurs-surpriză de promovare a stângii naționale: „«Grefa» occidentală a reușit în prea puține locuri în România”. Asemănări cu discursul lui Hellvig (Libertatea)

Joi dimineață, pe un ecran la ASE, transmis live prin video-conferință de la Bruxelles, secretarul general adjunct al NATO a avut o ieșire publică mai puțin obișnuită. Mircea Geoană a spus că una dintre marile probleme ale României a fost „absența curajului” de a „impune” soluții pentru România „partenerilor noștri occidentali”. El a acuzat că noi nu am beneficiat, ca țară, de „capacitatea de negociere și influențare a deciziilor care ne priveau”.

Dezastrul național al României e să fi devenit parte a Occidentului dezvoltat și să eșuăm ca periferie a acestuia. Mircea Geoană, discurs la ASE: „Avem azi un PIB mai mare de patru ori decât în 1989. Și, totuși, asistăm la un cataclism demografic, cu o populație la nivelul anilor 60. Pe o suprafață cât a Marii Britanii, vom ajunge să fim țara cu cea mai mică densitate a populației din Europa”, a spus Mircea Geoană joi, într-un discurs ținut la Academia de Studii Economice. „România are a doua cea mai rapidă creștere economică din Europa, dar aceasta nu s-a tradus în reducerea sărăciei”, a adăugat el.

Geoană a afirmat că e momentul ca România să-și modifice modelul economic. Ras în cap, cu sigla NATO și steagul României în spate, politicianul a lansat mai multe mesaje în care a cerut „radicalism”, dar pozitiv, a vorbit elogios despre „primenirea ideii naționale” și despre faptul că trebuie să devenim o țară care să nu mai copieze modele, fie ele și occidentale.

Întrebat de către Libertatea dacă discursul este un nou test al său pentru posibila candidatură la prezidențiale, Mircea Geoană a spus: „Urmează doi ani grei. Nu o iarnă, ci două ierni grele. Așa că nu e timpul acum să discut despre o candidatură, care va fi sau nu va fi. Ceea ce mă preocupă este cum vom schimba ceva”.

Legat de responsabilitatea clasei politice, Mircea Geoană s-a apropiat de ceea ce a spus, la Cluj, șeful SRI, Eduard Hellvig, pe 4 octombrie. Eduard Hellvig a susținut, și el, că politicienii noștri sunt obișnuiți „să primească indicații”.

Discursul lui Mircea Geoană de la ASE a durat o jumătate de oră și a fost descris de către autor drept „perspectiva mea economică și pentru o nouă Românie”. Versiunea scrisă a discursului, pusă la dispoziția ziarului, are puțin peste 4.000 de cuvinte. Între acestea nu apar termenii „corupție”, „integritate” sau „justiție”.

Poliția Română își cumpără BMW-uri ca să prindă suspecți aflați în viteză, dar nu-i poate prinde pe cei opriți (HotNews.ro)

​Imaginile cu un polițist și patru jandarmi care dau roată neputincioși mașinii unui suspect, încearcă să-i spargă geamul cu mâinile goale, fără succes, pentru ca apoi suspectul să demareze în trombă, demonstrează că forțele de ordine din România au nevoie de altceva decât de mașini BMW de 32 de mii de euro bucata, scrie jurnalistul Gabriel Bejan, după incidentul petrecut în sectorul 4.

O sursă din Poliția Capitalei a explicat că în acest caz polițistul ar fi trebuit să aibă asupra sa măcar un baston telescopic, cu care ar fi putut sparge geamul. Ca o paranteză, mai spune sursa, în țările europene polițiștii sunt dotați cu ciocănele cu cap vidia cu care se pot sparge ușor geamurile.

O altă problemă, semnalată de sursa cu care am vorbit, este însă aceea că polițiștii nu sunt antrenați/ instruiți pentru situații de acest fel.

Suspectul a fost reținut în cele din urmă. HotNews.ro prezintă cronologia faptelor.

Circa 40% din factura de energie a României este achitată de industrie. Unde sunt marii consumatori? (Ziarul Financiar)

Metalurgia, constructorii de maşini, industria chimică şi alimentară sunt cele mai lovite sectoare economice de explozia facturilor la energie, arată calculele ZF făcute pe statisticile disponibile. Companiile din aceste domenii sunt printre cei mai mari angajatori ai României, cu un impact enorm pe orizontală, multe dintre ele implementând deja măsuri pentru reducerea consumului de energie.

Miliarde pentru șine: lucrările de modernizare ale CFR au întârziere. Unde merg banii (Europa Liberă)

Cozile uneori kilometrice de autovehicule spre/dinspre Brașov, Valea Oltului sau Borș ascund și o altă problemă majoră a infrastructurii de transporturi din România: cea a căilor ferate.

Compania națională CFR investește 3,5 miliarde de euro pentru modernizarea a 450 de kilometri de cale ferată, de la frontiera cu Ungaria, până în centrul țării, la Brașov. La finalul investițiilor, cel mai devreme în 2027, călătoria cu trenul ar trebui să dureze, în teorie, jumătate din timpul actual. Lucrările sunt deja întârziate, au constatat reprezentanții CFR. Până acum, pe singura investiție majoră a unei linii de cale ferată din ultimii 30 de ani, de 900 de milioane de euro, trenurile ajung mai rapid cu doar 10 minute, scrie Europa Liberă.

Trecem la ora de iarnă. Cum ne afectează organismul și ce e bine să facem (SpotMedia)

Trecerea la ora de iarnă în 2022 se face în ultimul weekend din luna octombrie, în noaptea de 29 spre 30 octombrie.

Ceasurile se dau înapoi cu o oră, iar ora 4:00 devine ora 3:00. Duminică, ziua va avea 25 de ore în loc de 24, fiind cea mai lungă din an.

Potrivit studiilor, principalele efecte negative ale sănătății provocate de schimbarea orei sunt:

• tulburări de somn;
• oboseală;
• nervozitate;
• creșterea nivelului de stres;
• lipsa concentrării;
• depresie;
• apariția asteniei de toamnă.

Adaptarea organismului la schimbarea orei durează aproximativ o săptămână, arată experții. Respectarea programului de somn și mișcare în aer liber ajută la sincronizarea ceasului biologic cu noua oră.

Citiți mai mult pe SpotMedia.