Cum scoatem România din frig. Unul din doi români riscă să nu-și poată asigura căldura (Adevărul)

Cum scoatem România din frig. Unul din doi români riscă să nu-și poată asigura căldura (Adevărul)

În contextul crizei gazelor rusești, faptul că 80% din populația de la sate se încălzește cu lemne și mai mult de jumătate din locuitorii României nu sunt conectați la gaz pare o veste bună. În realitate, este o dovadă de subdezvoltare, cu consecințe grave, care trebuie rezolvată urgent.

La nivel național, pentru 45,3% din populație facturile la energie reprezintă o povară prea grea în bugetul gospodăriei proprii, plătind peste 10% din bugetul de familie pentru acestea, conform studiului „Sărăcia energetică în clădirile din România”, realizat de către Centrul pentru Studiul Democrației în 2021.

Acest lucru creează o stare de vulnerabilitate energetică pentru unu din doi români, care, pentru a-și acoperi toate nevoile energetice, ar putea fi nevoiți să reducă din cheltuieli de la alte capitole esențiale pentru un trai decent (medicamente, rechizite, haine, alte dotări în locuință, alimente sau capacitatea de economisire), se arată în studiul amintit.

Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) arată că 84% dintre locuințele din România sunt mai vechi de 20 de ani și, peste jumătate, mai vechi de 50 de ani.

În plus, 47,5% din spațiile de locuit din România, respectiv 71% din gopodăriile unifamiliale, sunt situate în mediul rural. Iar în mediul rural situația este precară, așa cum arătam mai sus: circa 80% din populația rurală folosește lemne pentru încălzire.

Nici în orașe situația nu este mai bună: majoritatea locuințelor din mediul urban (74,5%) sunt blocuri tip panel, multifamiliale, construite din beton sau panouri prefabricate în perioada comunistă, fiind ineficiente energetic, arată ORSE. În plus, aceste blocuri au un consum de energie pentru încălzire cuprins între 257 și 655 kWh/mp/an peste consumul mediu european în zona rezidențială, de 180 kWh/mp/an, conform Comisiei Europene.

Pe larg, în Adevărul.

Cât costă iluminatul stradal, în marile orașe din România și ce fac primăriile din București, Oradea, Cluj, Brașov și Iași ca să-și scadă consumul de curent (SpotMedia)

În ultimii 3 ani, primăriile din marile orașe ale României au plătit din ce în ce mai mult pentru curentul necesar iluminatului stradal. Primăria Municipiului București (PMB), spre exemplu, a încheiat la finalul lui 2021 un contract pentru energie de peste 4 ori mai scumpă decât în 2019.

Iar în cele din urmă – atunci când n-au mai găsit deloc energie electrică pe piața liberă – cele mai multe primării au fost preluate, rând pe rând, de furnizorii de ultimă instanță (FUI). E cea mai dezavantajoasă variantă pentru instituții, dar a fost necesară, ca să nu stingem de tot becurile, noaptea, pe străzi.

Legile și modalitățile de plată a curentului pentru instituții se modifică, în continuare, de la o zi la alta. Momentan, Guvernul ajută cu bani, prin mecanisme de plafonare a prețurilor. Dar nu e clar cât timp o va mai putea face. Așa că fiecare primărie trebuie să se pregătească, să caute energie la preț cât mai bun și să încerce să își scadă consumul.

Vedeți pe pagina SpotMedia cum procedează administrațiile din București, Oradea, Cluj-Napoca, Brașov și Iași.

Medic de familie la 65 de ani, cu cel mai în vârstă pacient de 94 de ani: Am pe listă pacienți care au fost în burta mamei lor, acum sunt părinți și sunt tot ai mei (Libertatea)

În opt localităși din județul Tulcea nu există niciun medic de familie. Este o situație care presistă de la începutul anilor 2000 și care se agravează de la an la an, oadtă cu îmbătrânirea medicilor actuali care nuprea au cui să predea ștafeta.

Libertatea a fost în municipiul Tulcea, să vadă ce înseamnă medicina de familie pentru cei care încă o practică aici. Dintr-un total de 79 de posturi ocupate, 34% sunt susținute de pensionari.

Cele șapte obiective din justiție care vor fi în continuare monitorizate în cadrul PNRR / România riscă să piardă fonduri europene dacă nu le îndeplinește / Printre priorități, adoptarea Codurilor Penale până la sfârșitul acestui an / Predoiu: Sunt gata de a fi promovate în Parlament (G4Media)

Șapte obiective mari din justiție vor fi în continuare monitorizate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, chiar dacă România este pe punctul de a scăpa de Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) după ultimul raport pozitiv aprobat de Comisia Europeană. Una dintre urgențe este adoptarea Codurilor Penal și de Procedură Penală până la sfârșitul acestui an, obiectiv care trebuie îndeplinit în trimestrul patru al anului 2022, potrivit măsurii 424 din cadrul PNRR. Problema este că în aceste coduri ar trebui inclusă și tema prescripțiilor speciale, desființate de o decizie a Curții Constituționale.

Alte măsuri se referă la modul în care vor fi implementate cele trei legi ale justiției. Funcționarea Secției Speciale în noua formă va face, de asemena, obiectul monitorizării, dar și adoptarea legii avertizorului de integritate, obiectiv în întârziere.

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a explicat, miercuri, că dacă nu sunt îndeplinite jaloanele stabilite în PNRR, România riscă să piardă fonduri europene, dar a subliniat că îndeplinirea obiectivelor poate fi amânată până la înaintarea cererii de plată.

Separat de monitorizarea efectuată în cadrul PNRR, România va fi monitorizată la capitolul justiție și în cadrul mecanismului privind statul de drept, a mai explicat ministrul justiției. Acest mecanism, care se aplică tuturor statelor membre UE, leagă și el acordarea fondurilor europene de respectarea unor valori cum ar fi independența sistemului judiciar și libertatea presei.

Integral pe G4Media.ro.

Probele care demonstrează că ministrul de Interne Lucian Bode a plagiat cel puțin 18,5% din teza sa de doctorat, și nu doar 2,95% (PressOne)

Ministrul de Interne, care și-a susținut teza în 2018 – la doi ani după ce verificarea lucrărilor doctorale cu softul a devenit obligatorie prin lege – a folosit o combinație de tehnici de camuflare a plagiatului menită să fenteze acest nou filtru de prevenție a fraudei;

Probele prezentate în această investigație demonstrează că Lucian Bode a plagiat cel puțin 18,5% din textul tezei doctorale; în plus, am identificat 6 ilustrații complet plagiate și alte 30 incorect citate;

Lucian Bode a introdus în arsenalul metodelor de fraudă folosite în România plagiatul prin traducere: a tradus cuvânt cu cuvânt din engleză pagini întregi din autori pe care nu i-a citat nici în notele de subsol, nici în bibliografie; în câteva situații a plagiat până și notele de subsol incluse în unele dintre articolele neatribuite și plagiate prin traducere;

Bode a obținut calificativul „Foarte bine” pentru o teză în care partea de cercetare proprie, elementul distinctiv și obligatoriu pentru orice demers doctoral, se rezumă la trei paragrafe în care este prezentată o pretinsă „simulare” a prețurilor la motorină, gaze și electricitate făcută în luna august 2018 în județul Cluj;

Deși au existat serioase semnale de alarmă cu privire la teza lui Lucian Bode încă din august 2018, când lucrarea a fost analizată cu softul, îndrumătorul său de doctorat, prof. univ. Adrian Ivan – rector-comandant al Academiei SRI – a dat undă verde pentru susținerea publică;

Pusă să dea un verdict în cazul tezei lui Lucian Bode – unul dintre miniștrii cheie ai actualului Guvern și nr. 2 în PNL – Comisia de etică a UBB stabilit că doar 2,95% din lucrare este plagiată, conținut pe care l-a justificat prin „necunoașterea/neaplicarea tehnicilor de citare” de către doctorand sau prin „erori de citare”.

Integral, pe pagina PressOne.