Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Cabinetul Ciucă, un an de guvernare: Greul de acum începe (Adevărul)

ciuca_guvern.jpg

Nicolae Ciucă, mesaj cu prilejul zilei internaționale a persoanelor cu dizabilități.
Nicolae Ciucă, mesaj cu prilejul zilei internaționale a persoanelor cu dizabilități.
Sursa imaginii: 
site-ul Guvernului României

Sindicatele primesc noi puteri și drepturi printr-o lege votată de coaliție. Prevederi cu impact pe sectorul privat: sindicatele sunt mai ușor de înființat și pot avea afaceri și implicare politică, grevele pot fi declanșate mai ușor (G4Media) - Ce raportează că au făcut Comisiile SRI si SIE din Parlament, în timpul războiului din Ucraina (PressHub) - Care sunt motivele pentru care Bucureştiul este plin de clădiri care se dărâmă, pe care nimeni nu vrea să le cumpere. De ce preferă dezvoltatorii să construiască la marginea oraşului (Business Magazin)

Cabinetul Ciucă, un an de guvernare: Greul de acum începe (Adevărul)

În urmă cu un an, pe 25 noiembrie, Parlamentul învestea Guvernul Ciucă printr-un vot covârșitor, depășit doar de guvernele Ponta 2, 3 și 4. Noua Putere a reușit să găsească soluții punctuale pentru criza energetică, deși mereu a dat impresia că improvizează, dată fiind frecvența schimbărilor pe domeniul energiei (serie de OUG-uri), scrie Adevărul. O a doua problemă a fost gestionarea efectelor războiului declanșat de Rusia în Ucraina, o situație până la urmă ținută sub control, mai ales partea de refugiați. Pentru cei afectați de criza economică, Executivul a venit cu mai multe măsuri sociale, de la vouchere date la două luni până la alte ajutoare punctuale pentru pensionari.

O mare problemă pentru Executiv a fost ritmul pentru îndeplinirea obiectivelor din PNRR. Până în acest moment, România a trimis o singură cerere de plată, fiind nevoită să o trimită și pe a doua până la finalul anului (deci să aibă jaloanele și țintele din lunile ianuarie-iunie îndeplinite), pentru că regulamentul Comisiei Europene prevede că anual pot fi trimise doar două cereri.

În ceea ce privește reformele interne, până la finalul mandatului lui Ciucă (25 mai 2023), Executivul e obligat să amendeze Codul Penal și cel de Procedură Penală, dar și să facă reforma sistemului pensii, inclusiv a celor speciale. Iar Cabinetul e în contratimp cu acestea, doar în acest trimestru având de bifat 55 de obiective.

De altfel, în cele șase luni rămase în fruntea Guvernului, Nicolae Ciucă are o listă lungă de provocări pe care trebuie să le gestioneze. Prima este bugetul pe 2023, unde după compromisul pe o creștere a punctului de pensie cu 12,5%, Ciucă ar trebui să obțină un 7% pentru investiții, ceea ce Guvernul a vrut și la precedentul buget, dar procentul nu a fost atins.

 

Sindicatele primesc noi puteri și drepturi printr-o lege votată de coaliție. Liberalii au cedat în fața cererilor PSD. Prevederi cu impact pe sectorul privat: sindicatele sunt mai ușor de înființat și pot avea afaceri și implicare politică, grevele pot fi declanșate mai ușor (G4Media)

Camera Deputaților a votat miercuri, în calitate de cameră decizională, noua lege a dialogului social prin care sindicatele primesc noi drepturi și puteri în raport cu angajatorii. Legea, care reprezintă și un jalon în PNRR, a fost inițiată de PSD și mai trebuie promulgată de președintele Klaus Iohannis înainte de a intra în vigoare.

Directorului executiv al organizației patronale Concordia, Radu Burnete, a criticat proiectul adoptat. ”Avem mari rezerve că această lege va încuraja mai mult dialog social real așa cum la nivel declarativ susținem cu toții că ne dorim. Deși în aparență dezvoltă mecanisme pentru mai mult dialog cu sindicatele, deschide destul de larg ușa mai multor conflicte colective din motive cu relevanță redusă, greve de solidaritate sau greve naționale împotriva politicilor statului. În loc să creăm un cadru bazat pe încredere și construcție riscăm să ajungem într-un peisaj marcat de conflict și în care cele două părți, angajații și angajatorii, nu își înțeleg reciproc nevoile sau limitările cu riscul unor blocaje semnificative în economie. Nu se poate relansa dialogul social bipartit la toate nivelurile punând conflictul pe primul loc și reducând responsabilitatea celor care l-au inițiat. Vom plăti cu toții costurile unor greve care nu au nicio legătură cu companiile afectate”, a spus Burnete într-un comunicat de presă citat de G4Media.

 

Ce raportează că au făcut Comisiile SRI si SIE din Parlament, în timpul războiului din Ucraina (PressHub)

Comisiile parlamentare de control al serviciilor secrete (SRI și SIE) interpretează diferit care sunt informațiile ce pot fi făcute publice și care sunt cele clasificate referitoare la activitatea acestor comisii în contextul războiului din Ucraina.

PRESShub a transmis un set identic de întrebări atât Comisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI cât Comisiei pentru controlul activităţii Serviciului de Informaţii Externe, pentru a înțelege în amănunt activitatea și interesul parlamentarilor români pentru noile amenințări de securitate ale statului, în contextul războiului de la granița României.

Dacă Comisia de Control al SRI a răspuns parțial la întrebările PRESShub, Comisia SIE a susținut că nimic din activitatea sa nu poate fi făcut public, reacția de suprasecretizare a acestei comisii fiind totală.

Mai exact, SIE susține că orice date statistice privind corespondența SIE cu Comisia din Parlament ar viza indirect obiectul și dimensiunea activității Serviciului de Informații Externe, drept urmare ar fi exceptate de la liberul acces al cetățenilor.

PRESShub a transmis ambelor comisii următoarele întrebări:

1. În anul 2022, câte solicitări, informări sau rapoarte a cerut Comisia de Control SRI/SIE din Parlament Serviciului Român de Informații, respectiv Serviciului de Informații Extern referitoare la contextul de securitate generat de războiul ruso-ucrainean?

2. Câte ședințe cu angajații sau conducerea SRI/SIE au solicitat Comisia de Control SRI/SIE pe tema războiului din Ucraina?

3. Câte informări sau rapoarte a trimis SRI/SIE, din proprie inițiativă, către Comisiile de control?

4. Cum și-a modificat planul de control Comisia de Control SRI/SIE în funcție de noile amenințări la securitatea națională generate de război?

 

Care sunt motivele pentru care Bucureştiul este plin de clădiri care se dărâmă, pe care nimeni nu vrea să le cumpere. De ce preferă dezvoltatorii să construiască la marginea oraşului (Business Magazin)

De la Piaţa Unirii până la Universitate, de la Piaţa Victoriei până la Gara de Nord, de la Piaţa Romană până la Calea Moşilor şi pe străzile adiacente – tot Bucureştiul este brăzdat de clădiri care par să se dărâme dintr-o clipă în alta. Sunt ruine, clădiri-schelet, dezafectate, multe dintre ele începute cu mult timp în urmă şi abandonate, altele – lăsate să putrezească sub amprenta nepăsării.

În tot acest timp în care pietonii trec cu inima cât un purice pe lângă clădirile care oricând pot deveni un pericol, dezvoltatorii imobiliari continuă să formeze comunităţi de mii de oameni, să dea naştere cartierelor cu mii de apartamente la marginea Bucureştiului, în localităţile-satelit. Aşa ajung staţii de metrou care deservesc zone ca Popeşti-Leordeni sau Theodor Pallady să fie sufocate de şuvoaiele de locatari care coboară şi ies din subteran în fiecare zi.

Întrebarea e simplă: De ce clădirilor goale şi degradate din zonele bune ale oraşului nu le pot lua locul blocuri de apartamente? Răspunsul e complicat. „Imobilele abandonate sau dezafectate din Bucureşti sunt proprietate privată şi, în consecinţă, transformarea acestora depinde strict de alegerea proprietarilor – dacă doresc să vândă, să construiască, să demolezei”, au răspuns, la solicitarea ZF, reprezentanţii serviciului de comunicare al Primăriei Municipiului Bucureşti.

Dezvoltatorii invocă, adesea, limitarea disponibilităţii terenurilor pentru noi proiecte de locuinţe în Bucureşti. Mai mult, după ce Primăria Capitalei a blocat elaborarea planurilor urbanistice zonale (PUZ), nu a mai fost demarat aproape niciun proiect nou, astfel că oferta redusă de locuinţe noi în oraş duce preţurile din ce în ce mai sus. Cei care vor să-şi cumpere o locuinţă se văd astfel nevoiţi să se orienteze către localităţile limitrofe, care, de altfel, după cum arată şi statisticile, bifează record după record în numărul de livrări rezidenţiale.

Integral, aici.

 
Revista presei românești - 25 noiembrie 2022