România este, pentru câteva zile, buricul pământului: trei reuniuni mondiale la București (Adevărul)

România este, pentru câteva zile, buricul pământului: trei reuniuni mondiale la București (Adevărul)

Decizii importantevor fi luate săptămâna aceasta la București, care va fi gazda a trei summit-uri ale unor organizații internaționale de top, scrie Adevărul.

Reuniunea liderilor conferinței de securitate de la Munchen a început ieri și se va desfășura până pe 29 noiembrie. Este pentru prima oară când evenimentul - care începând din 2009 se desfășoară o dată sau de două ori pe an, are loc în Europa de Est. Vor participa personalități din peste 25 de state, actuali și foști oficiali, experți și analiști renumiți, formatori de opinie .

Reuniunea conferinței de la Munchen se dorește a fi o platformă de discuții care se orienteze, într-o anumită măsură, ideile pe care aliații și invitaților le vor avansa în cadrul întâlnirii miniștrilor de externe din NATO, ce va avea loc în 29 și 30 noiembrie, tot la București, și la care va participa și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

România, țara UE și NATO cu cea mai lungă graniță comună cu Ucraina, va avea astfel posibilitatea de a-și promova prioritățile de politică externă în fața unor participanți de cel mai înalt nivel, în condițiile în care războiul Rusiei împotriva Ucrainei a schimbat semnificativ echilibrul de securitate în regiune.

Tot la București începe și o reuniune a miniștrilor de externe din grupul celor șapte state puternic industrializate (G7), care vor discuta despre ajutoare speciale pentru iarnă destinate Ucrainei.

Analiză | Ce decid la București miniștrii de Externe ai NATO. Ajutor pentru Ucraina și răspunsul la ascensiunea Chinei (Europa Liberă)

Miniștrii de Externe ai NATO se întâlnesc marți și miercuri la București pentru a discuta implementarea conceptului strategic al NATO, stabilit în luna iunie la Madrid. Pe agendă se află atât protejarea Flancului Estic al NATO, inclusiv a României, cât și rivalitatea față de China.

Profesor de științe politice la Universitatea Babeș-Bolyai Sergiu Mișcoiu spune că reuniunea din România e aproape la fel de importantă precum summit-ul de la Madrid, în condițiile în care războiul Rusiei în Ucraina a „evoluat în zig-zag” în ultimele cinci luni.

„Am avut și avem o contraofensivă cu efecte energetice devastatoare a a Rusiei și se impune o reacție care să fie nu doar la nivelul acesta al momentului, ci și pe termen lung din partea NATO”, spune Sergiu Mișcoiu într-un interviu pentru Europa Liberă.

„Trebuie să identificăm mecanisme de reziliență care să fie deopotrivă pe plan militar, dar și pe plan socio-economic și mai ales energetic, având în vedere dificultățile majore cu care se confruntă toate țările din vecinătatea apropiată a Uniunii Europene, - fără îndoială, o amenințare de securitate”, a continuat el.

Fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, afirmă că reuniunea ministerială de la București este un „semnal pentru decidenții politici din NATO, cât și pentru Moscova”, în condițiile în care liderii occidentali sunt de acord să arate unitate pe frontul politic, deși Europa se confruntă nu doar cu o criză militară, ci și una energetică.

Interviu Bogdan Chrițoiu / La reglementarea pieței energiei am avertizat că există riscuri * reglementările UE protejează țările ca România – altfel, economii mari precum a Germaniei și Franței ar putea distorsiona piețele (CursDeGuvernare)

Președintele Consiliului Concurenței , Bogdan Chirițoiu, admite că, la nivel european, există o oarecare îngrijorare legată de intervenția statelor în economie, mai ales că ”nu toată lumea are resursele Germaniei sau Franței”.

Bogdan Chirițoiu consideră că ajutoarele de stat acordate de România au fost un succes, exprimând însă rețineri în legătură cu decizia guvernamentală de reglementare a pieței energiei.

În interviul acordat CursDeGuvernare, Bogdan Chirițoiu a vorbit despre recenta investigație lansată în sistemul bancar, despre prima investigație lansate pe prevederi anti speculă, despre zonele cu risc din punct de vedere al concurenței și despre recenta ”provocare” întâmpinată în instanțe, generată de o decizie a Curții Constituționale.

Citiți interviul pe pagina CursDeGuvernare.

Cu inflaţie de peste 15% şi dobânzi la depozite la jumătate, românii şi firmele îşi consumă economiile bancare (Ziarul Financiar)

Datele BNR indică faptul că depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali, adică depozitele totale ale populaţiei şi companiilor la bănci, au scăzut în octombrie cu 0,2% faţă de septembrie, până la 490,8 miliarde de lei. Aceasta este prima scădere lunară a depozitelor totale de după primul trimestru din acest an, când, odată cu declanşarea războiului de la graniţă, din Ucraina, populaţia şi companiile au început să lichideze depozitele în lei, începând atunci să le majoreze pe cele în euro.

Economiile bancare ale firmelor în lei au înregistrat în octombrie o scădere lunară cu 2,4% faţă de septembrie, la 146,7 mld. lei, scrie Ziarul Financiar.

Şi depozitele în valută ale companiilor, exprimate în lei, au fost tot în scădere lunară în octombrie, declinul fiind de -0,9% faţă de septembrie, până la 54,4 mld. lei (exprimate în euro, aceste depozite s-au diminuat cu 0,2%, la 11 mld. euro).

Depozitele în lei ale populaţiei s-au majorat în octombrie cu 2,8% faţă de septembrie, până la 165,4 mld. lei. Depozitele în valută ale populaţiei, exprimate în lei, au scăzut în octombrie cu 1% faţă de septembrie, la 124,2 mld. lei (exprimate în euro, acestea s-au diminuat cu 0,3%, până la 25,3 mld. euro).

Cum e viața de nevăzător într-o Capitală ostilă oamenilor și cu, și fără vedere (PressOne)

Figura centrală a articolului este Ionuț, un bărbat volubil de 41 de ani.

Născut prematur la șapte luni și ținut într-un incubator timp de alte trei luni, Ionuț n-a văzut niciodată.

Bănuiala lui și a familiei lui este că i s-a tras de la excesul de oxigen din incubator.

Ionuț a crescut într-un mediu în care discriminarea – experimentată chiar și în școlile speciale pentru nevăzători – și lipsa de interes a autorităților îi condamnă pe mulți la izolare socială și o sănătate mintală precară.

Totuși, în ciuda experiențelor negative din trecut, fie că vorbim de supraveghetori școlari care-l jigneau și nu-l învățau cum să se descurce în viața de zi cu zi, fie de bănci care l-au tratat ca pe un copil ce nu poate lua decizii de unul singur, Ionuț reușește astăzi să ducă o viață aproape normală.

În București trăiesc peste 5800 de alte persoane cu dizabilități vizuale. La nivel național sunt peste 86.000, potrivit Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD). Cu toate astea, prea puține dintre municipiile, orașele și comunele României sunt adaptate pentru a ușura viețile persoanelor cu dizabilități. Nu doar vizuale, ci de orice fel.

Integral pe portalul PressOne.