Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Cele două fețe ale României: cum a devenit Bucureștiul ”capitala” NATO, în ciuda lipsei reformelor interne (G4Media)

cristian-pantazi-640x400.jpg

Jurnalistul Cristian Pantazi
Sursa imaginii: 
g4media.ro

Povestea lui Niculae Bădălău: mână lungă, obraz gros (Adevărul) - Ăsta-i PSD! (SpotMedia) - Școlile în fața cutremurului – aproape 1,5 milioane de elevi sunt expuși unui nivel de hazard seismic mediu / Lista grădinițelor, școlilor și facultăților cu risc seismic din București (EduPedu) - Înregistrări cu un preot din București surprins pe camere cum scoate bani cu umerașul din cutia milei (Libertatea) - Cele mai valoroase 25 de companii antreprenoriale româneşti: România are şapte unicorni care provin din retail, industrie, tehnologie şi servicii (Ziarul Financiar)

Cele două fețe ale României: cum a devenit Bucureștiul ”capitala” NATO, în ciuda lipsei reformelor interne (G4Media)

Săptămâna aceasta, Bucureștiul s-a transformat în punctul zero al diplomației globale. Capitala găzduiește summitul miniștrilor de Externe din NATO, o întâlnire G7 și Reuniunea Liderilor de la München. Toate sunt evenimente de prim rang și atestă importanța României în politicile de securitate din cea mai fierbinte zonă a globului. Cum se explică acest premiu, date fiind restanțele majore ale coaliției PSD-PNL moșite de președintele Iohannis în ce privește reformele interne?

Acesta e paradoxul unei țări de graniță care mai mereu a beneficiat de marile evenimente istorice și s-a urcat pe valul schimbărilor, ținând linia corectă, scrie jurnalistul Cristian Pantazi, redactor șef G4Media.

Elitele politice și militare de la București au înțeles că invazia rusă din Ucraina e un moment decisiv. Liderii coaliției – Iohannis, Ciucă și Ciolacu au decis o poziționare fără echivoc: condamnarea Rusiei, susținerea sancțiunilor, sprijin pe toate direcțiile pentru Ucraina, primirea de refugiați ucraineni, sprijin și lobby pentru Republica Moldova…

Evenimentele diplomatice găzduite în această săptămână de București, ele sunt răsplata pentru consecvența și eforturile României pe temele de securitate. Întâlnirile cu miză majoră organizate în capitală arată fața luminoasă a României. Fața întunecată, nereformată a țării o putem vedea în noile legi ale justiției, în proiectele (retrase tactic) serviciilor secrete și în încremenirea din administrația politizată până la refuz.

Iar dosarul fostului baron PSD de Giurgiu, Niculae Bădălău, e trăsătura cea mai întunecată a unei Românii care mai are drum lung de făcut până la standardele pe care ni le dorim cu toții: corupția de cea mai joasă speță, specifică anilor 90, furtul abject din bani publici care se reflectă în calitatea catestrofală a lucrărilor și serviciilor publice din toată țara.

 

Povestea lui Niculae Bădălău: mână lungă, obraz gros (Adevărul)

Niculae Bădălău, politician înscăunat la șefia Curții de Conturi, a fost arestat 30 de zile. Ex- PSD-istul are un lung istoric al problemelor cu legea, dar și o poveste despre cum a legiferat în propriul interes.

Curtea de Apel a decis luni arestarea pentru 30 de zile a lui Niculae Bădălău, vicepreședinte al Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi. Fostul ministru al Economiei (noiembrie 2018-noiembrie 2019) este acuzat de dare de mită în formă continuată și trafic de influență.

Potrivit referatului de arestare, care citează dintr-un primar denunțător, Bădălău „și-a dezvoltat un adevărat mod de operare din obținerea de contracte de lucrări de la primăriile din județele Giurgiu și Teleorman pentru firmele controlate de el, prevalându-se de funcțiile anterioare și mai ales de calitatea lui actuală, care îi permite să afirme că neexecutarea lucrărilor nu va fi constatată de organele Curții de Conturi a României. De asemenea, acesta profită și de faptul că primarii sunt timorați de calitatea sa, temându-se că, în cazul în care nu acceptă cedarea lucrărilor către firmele indicate de el, vor putea fi supuși unor controale din partea Curții de Conturi a României”.

Adevărul remintește că în 1988, Bădălău a fost condamnat pentru că a furat patru saci cu grâu. Fostul baron PSD a primit la acea vreme o pedeapsă de un an de închisoare la locul de muncă, dar n-a apucat să o execute. Nicolae Ceauşescu, cu ocazia aniversării a 70 de ani, a amnistiat toate condamnările mai mici de 10 ani.

În 2013 a mai fost pus sub învinuire tot pentru trafic de influență. Era vorba de celebrul dosar în care procurorii susțineau că a primit pulpe de pui, piept de pui și ficăței pentru o petrecere electorală. Dosarul a fost clasat de procurori.

În 2017 a tânjit pentru prima dată la funcția de șef al Curții de Conturi. Bădălău, care este de profesie inginer, n-ar fi putut ajunge şef al Curţii de Conturi din cauza studiilor, așa că a modificat legea în interes propriu. Fostul ministru a depus personal un amendament la Lega privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, astfel încât a mai adăugat o profesie la condiţiile de studii: „economice, juridice sau inginereşti”.

Teama lui Dragnea de un nou scandal public l-a lăsat pe Bădălău în afara jocului, deși era un om de încredere al fostului lider PSD. Rămânea doar fereastra legală, fiind așteptate numirile de peste trei ani. Iar în 2020, Marcel Ciolacu și PSD nu l-au mai oprit pe Bădălău și acesta a ajuns vicepreședinte al unei structuri care controlează cheltuielile din instituții. Mai mult, Autoritatea de Audit e cea responsabilă chiar de monitorizarea cheltuielilor din PNRR.

Și politic, Niculae Bădălău a avut o coloana vertebrală flexibilă. A încercat să fie printre puciștii PSD-ști în 2018, când un grup de 25 de lideri a vrut să-l înlăture pe Dragnea, dar pe ultima sută de metri a trădat. Pentru trădare a primit funcția de ministru al Economiei în noiembrie 2018, păstrată până la finalul guvernării Dăncilă.

 

Ăsta-i PSD! (SpotMedia)

PSD nu răspunde pentru faptele în sine pe care Niculae Bădălău e acuzat că le-a comis. Răspunderea penală este individuală. PSD este însă profund vinovat pentru crearea unui asemenea personaj politic și pentru că el a ajuns în funcția pe care, potrivit procurorilor, a exploatat-o cât a putut, notează jurnalista Ioana Ene Dogioiu.

Dacă dl Bădălău era un om cu trecut impecabil, cu studii dincolo de dubii și conforme funcției ocupate și la un moment dat o lua razna, se numea ghinion. Dar dl Bădălău nu a fost decât egal cu sine însuși și cu PSD.

Tristețea e că încă PSD defilează singur. PNL e ca o găină cu capul tăiat, la fel de baronizat și clientelar. AUR este un pericol public. USR și-a aruncat în aer tot discursul de integritate în cazul Clotilde Armand vs ANI. Și până va apărea alternativa, tare mă tem că vom rămâne cu bădălăi, stănești, tîlvări și restul pesedismului dezlănțuit.

Articolul integral, pe pagina SpotMedia.

 

Școlile în fața cutremurului – aproape 1,5 milioane de elevi sunt expuși unui nivel de hazard seismic mediu / Lista grădinițelor, școlilor și facultăților cu risc seismic din București (EduPedu)

Jumătate dintre elevii din școlile din România și 45% dintre clădirile din sectorul de educație sunt expuse unui nivel de hazard seismic mediu, potrivit Strategiei Naționale de Reducere a Riscului Seismic, document aflat pe ordinea de zi a ședinței Guvernului de marți, pentru aprobare. Strategia mai arată că aproximativ 7% dintre elevi, adică puțin peste 200 de mii dintre aceștia, și 11% dintre clădiri sunt expuse unui nivel de hazard seismic ridicat. Edupedu.ro a scris despre această Strategie încă din perioada în care era în dezbatere publică.

Documentul arată că la nivelul anului 2020 erau înscriși aproximativ trei milioane de elevi în circa 18.400 unități de învățământ din România. „Două treimi dintre aceștia învață în unități de învățământ din zonele urbane. Totuși, aproape 65% din unitățile de învățământ din România se află în zonele rurale”.

Strategia propune să eficientizeze culegerea datelor despre clădirile școlare.

 

Înregistrări cu un preot din București surprins pe camere cum scoate bani cu umerașul din cutia milei (Libertatea)

Libertatea este în posesia unor imagini video, documente și mărturii dintr-o parohie bucureșteană, Sf. Proroc Daniel din Berceni. Ele vizează neregulile parohului Viorel Olaru.

Biserica Sf. Proroc Daniel străjuiește o zonă liniștită din cartierul bucureștean Berceni, ferită de zgomotul bulevardelor principale. Ultima estimare făcută de slujitorii ei arată că parohia cuprinde aproximativ 4.300 de familii din jurul străzii Reșița, din sectorul 4 al Capitalei.

Cutia milei este „cutia darurilor sau a milosteniei, în care se strâng la biserică banii pentru săraci”.

În Biserica de lemn Sf. Proroc Daniel sunt trei astfel de cutii. Două sunt în fața altarului, pe ambele fiind scris „DONAȚII”. Una e așezată pe verticală, alta așezată pe orizontală. O a treia cutie, mare, e la intrare.

Doar că banii nu ajung la săraci, spun sursele ziarului. Citiți mai mult în Libertatea.

 

Analiză-avertisment a BCE – cine cum simte inflația: O creștere de 10% a costului vieții scade cu 20% puterea de cumpărare a gospodăriilor cu venituri mici (CursDeGuvernare)

Impactul inflației și al creșterii ratelor dobânzii fluctuează semnificativ în funcție de veniturile gospodăriilor, ponderea ”coșului de consum de bază” în bugetul familiilor din zona euro variind de la 15% la aproape 70%, potrivit unei analize a Băncii Centrale Europene (BCE).

”Gospodăriile cu venituri mai mici au puțin spațiu financiar pentru a amortiza prețurile mai mari la alimente și energie, în special în țările în care nivelurile ridicate ale serviciului datoriei se suprapun cu niveluri scăzute de economisire”, avertizează specialiștii BCE.

Pe larg, pe pagina CursDeGuvernare.

 

Cele mai valoroase 25 de companii antreprenoriale româneşti: România are şapte unicorni care provin din retail, industrie, tehnologie şi servicii (Ziarul Financiar)

Cele mai valoroase 25 de afaceri antreprenoriale româneşti sunt evaluate în acest an la 25,5 mld. euro (126 mld. lei), în contextul în care în clasament sunt cinci nume noi, iar dintre jucătorii „cu ştate vechi“ opt sunt evaluaţi în urcare, iar 12 sunt cotaţi la valori mai mici decât în 2021.

Valoarea totală a companiilor din top 25 a scăzut puternic faţă de 2021, de la circa 205 mld. lei (41,7 mld. euro), ceea ce înseamnă un declin de aproape 40%. Valoarea de anul trecut a fost calculată pentru companiile din clasamentul de atunci.

Totuşi, pragul de intrare în top a sărit mult, cu peste 50 mil. euro faţă de anul trecut, până la 175 mil. euro.

În rândul afacerilor antreprenoriale, România are şapte unicorni – companii a căror valoare de piaţă sare de pragul de 1 mld. euro, doar că aceştia provin din varii domenii, de la retail la industrie şi de la tehnologie la servicii.

În mod tradiţional, termenul de unicorn este folosit pentru companiile din tehnologie a căror evaluare a depăşit acest prag. Este vorba de UiPath, Pavăl Holding, Banca Transilvania, Grupul Bitdefender, Superbet, Altex România şi Chimcomplex. Atât Chimcomplex, cât şi Superbet au intrat abia în 2022 în acest „club“ select al miliardarilor în euro, după ce valorile companiilor au crescut cu 22% şi, respectiv, 47%. Acestea sunt, de altfel, cele mai bune evoluţii din top 25, scrie Ziarul Financiar.

 
Revista presei românești - 29 noiembrie 2022