Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Aderarea României la Schengen: Cu ce ne confruntăm pe ultima sută de metri (Adevărul)

schengen_bun.jpg

Sursa imaginii: 
www.schengenvisainfo.com

Recordul unui medic univeristar din Iași: 10 salarii pentru 10 funcții. Topul celor mai bine plătiți rectori și prodecani din UMF-uri care sunt și medici polivalenți (Libertatea) - Am intrat în luna Crăciunului cu cel mai mare preț al cărnii de porc din decembrie 2015 încoace (Economica.net) - Cât plătesc pentru încălzire și ce ajutoare primesc românii care trăiesc în țările europene friguroase? (HotNews.ro)

Aderarea României la Schengen: Cu ce ne confruntăm pe ultima sută de metri (Adevărul)

Ultimele discuții pe tema extinderii spațiului Schengen par să pună probleme aderării României atât prin opoziția Austriei faţă de Bucureşti, cât și prin cea a Olandei față de includerea Bulgariei.

În contextul în care membrii COREPER (Comitetul Reprezentanților Permanenți ai guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană, grupul principal de pregătire al Consiliului) sunt așteptați să ia o decizie privind menținerea punctului pe agenda Consiliului JAI (Justiţie şi Afaceri Interne), apele par a fi încă tulburi, cu numai câteva zile înainte reuniunea de pe 8 decembrie, care ar urma să dea un vot privind aderarea României, a Bulgariei și a Croației în spațiul de liberă circulație european.

Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a făcut o nouă declarație prin care a respins intrarea României și Bulgariei în Schengen.

Euroalesul Siegfried Mureșan a subliniat că „cifrele agenției europene de protecție a frontierelor, la care ar trebui să ne raportăm toți, confirmă foarte clar faptul că România nu a fost și nu este sursa migrației din Austria și nu este rută de tranzit pentru migrația din Austria”, arătând că de fapt ruta trece prin Suedia, Ungaria și apoi Austria. Liberalul a punctat, de asemenea, că liderii politici de la Bucureşti sunt în dialog cu cei de la Viena pentru a îi convinge să accepte includerea României în spaţiul de liberă circulaţie, argumentele folosite de aceştia fiind controlul frontierelor efectuat de România și situația migrației, care arată că nu există o problemă în acest sens.

Surse din Parlamentul European au declarat pentru „Adevărul” că se discută o decuplare a dosarelor celor două state, România și Bulgaria, însă potrivit unor surse diplomatice citate de presa croată, opoziția față de Bulgaria ar putea reprezenta o problemă serioasă pentru Guvernul de la București, întrucât frontiera dintre cele două ţări nu a fost menită să fie graniță Schengen, iar pregătirea protecţiei la această frontieră ar putea fi de durată.

Contactat de „Adevărul”, europarlamentarul Victor Negrescu a punctat că o decuplare a celor două dosare ar putea duce la o decalare a calendarului aderării României la spațiul Schengen. Pe de altă parte, ar putea exista și solicitări în plus pentru România, pe o eventuală rezoluție separată pentru aderare, a mai susținut social-democratul.

 

Recordul unui medic univeristar din Iași: 10 salarii pentru 10 funcții. Topul celor mai bine plătiți rectori și prodecani din UMF-uri care sunt și medici polivalenți. (Libertatea)

În funcție de grad, specializare și numărul de gărzi efectuate, medicii din România câștigă, în medie, 2.500-4.000 de euro net pe lună.

Dincolo de medie însă, există și extremele. Sunt medici care câștigă peste 10.000 de euro pe lună, pentru că adună venituri din mai multe surse. Iar pe lista celor mai harnici se numără și un medic cu 10 salarii.

Libertatea a analizat declarațiile de avere pe anul 2021 ale rectorilor, decanilor la Medicină și prorectorilor de la cele 6 Universități de Medicină și Farmacie din România: București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Târgu Mureș și Timișoara.

Ziarul a prelucrat datele din 47 de declarații de avere și a rezultat un clasament care arată nu doar cine sunt cel mai bine plătiți medici universitari, dar și cine sunt cei care reușesc să adune multiple surse de venit din locuri de muncă paralele.

Recordman este ADRIAN COVIC, Iași, prorectorul cu 10 salarii: 18.600 de euro pe lună

Pe podium mai urcă LEONARD AZAMFIREI, Tg.Mureș (senator, rector, medic, autor, vicepreședinte al Colegiului Medicilor): 10.400 de euro pe lună și CĂTĂLIN CÎRSTOIU, București (decan și medic): 10.000 de euro pe lună.

 

Am intrat în luna Crăciunului cu cel mai mare preț al cărnii de porc din decembrie 2015 încoace (Economica.net)

Prețul carcasei de porc tip S, de 100 de kilograme, a ajuns la poarta fermei, în România, la o medie de 231,7 euro. Este cu 56,6% mai mare decât în perioada similară a anului trecut, cu 6,6% peste nivelul de acum o lună și cu 3,2% peste săptămîna anterioară. Practic, anul acesta, înainte de Crăciun, avem cea mai scumpă carne de porc de când există statistici europene pe acest subiect, adică din 2015. În plus, este cea mai scumpă carne de porc din UE, scrie Economica.net.

 

Cât plătesc pentru încălzire și ce ajutoare primesc românii care trăiesc în țările europene friguroase? (HotNews.ro)

​În contextul în care frigul s-a instalat în aproape toată Europa am vrut să vedem cum se resimte criza energetică în apartamentele românilor care trăiesc în câteva țări din nordul continentului, cum ar fi Germania, Belgia sau Suedia: cu cât le-au crescut facturile, ce ajutoare primesc de la statele respective, ce temperaturi au în casă?

Maria este bucătar și locuiește de 10 ani în Germania. Momentan, spune ea, nu a resimțit foarte tare criza energetică, dar susține că lucrurile se vor schimba de anul viitor. „Statul a oferit cetățenilor 300 de euro, sumă impozabilă”.

Florin, Belgia: „În casă, am schimbat temperatura de la 22,5 grade la 21 ziua și 22 noaptea”.

„Statul belgian a redus TVA-ul de la 21% la 6%, ceea ce înseamnă o economie pentru cetățeanul de rând, însă nu exagerat de mare. Un alt sprijin este prima pentru gaz și electricitate pentru ultimele două luni ale anului curent”.

Robert, 53 de ani, Suedia: „S-au triplat prețurile”

Robert este plecat de 34 de ani din țară și povestește cum locuiește într-o vilă, unde are încălzirea pe bază de peleți, deși se gândește serios să găsească o rezolvare cu energia eoliană, deoarece locuiește aproape de mare unde este mult vânt.

În România, persoanele vulnerabile (pensionari, persoane cu venituri lunare mai mici sau egale cu 2000 lei) vor primi un ajutor de încălzire de 1400 de lei, în două tranșe de câte 700 lei, una în februarie și cealaltă în septembrie 2023.

Integral pe HotNews.ro.

 

 
Revista presei românești - 5 decembrie 2022