Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


România și Schengen: Ce vrea Austria? Tainul? (DW)

karl_nehammer.jpg

Cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat că guvernul de la Viena nu e de acord cu aderarea României şi Bulgariei la Schengen.
Sursa imaginii: 
Facebook/Karl Nehammer

26 de aliați pentru București și Austria care dinamitează totul (HotNews.ro) - Calculele României pe votul în JAI pentru extinderea Schengen. ”Filmul” unei ședințe JAI (CursDeGuvernare) - Va avea curajul Austria să respingă aderarea României la Schengen, în condiţiile în care este singura ţară din UE care se opune aderării? România a depăşit de mult stadiul de călător fraudulos prin vămi, cerşind un blid de mâncare sau „mâncând lebede” la Viena (Ziarul Financiar) - Adevărata miză a intrării României în Schengen. Doi experți renumiți explică avantajele admiterii noastre (Adevărul)

26 de aliați pentru București și Austria care dinamitează totul (HotNews.ro)

Aderarea României la Schengen este astăzi pe ordinea de zi a Consiliului JAI în care țara noastră intră cu sprijinul a 26 de state membre ale UE, însă cu veto-ul Austriei. Șansele unei răsturnări de situație aproape că nu există, în condițiile în care, în seara dinaintea reuniunii atât ministrul austriac de Interne, cât și cancelarul au transmis că nu au niciun motiv să se răzgândească, invocându-i pe cei 75.000 de migranți ilegali din Austria care nu au fost înainte înregistrați în nicio altă țară UE.

HotNews.ro rezumă ce știm înaintea consiliul JAI care votează astăzi dosarul aderării României la Schengen.

 

România și Schengen: Ce vrea Austria? Tainul? (DW)

Oricine se uită pe hartă știe că România nu se află pe "Ruta Balcanică" a migrației. Oficialii austrieci știu și fără să se uite, dar au nevoie de un motiv pentru a respinge candidatura României pentru Schengen, scrie Sabina Fati.

Jurnalista reamintește că în iulie 2004, Adrian Năstase spunea la semnarea contractului de privatizare a Petrom cu OMV, influenta companie austriacă: „Cine controlează Petrom controlează economia, controlează şi politica.” Nu e clar dacă a fost un avertisment, un compliment pentru cumpărător sau o premoniție. Oricum, înainte de încheierea contractului, elita politică vorbea despre această tranzacție ca despre un sacrificiu pe care România trebuia să-l facă pentru a primi unda verde a încheierii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

Petrom a fost scutită înainte de privatizare de datoria de un sfert de miliard de dolari pe care o avea atunci la bugetul statului, iar contractul și anexele au fost multă vreme secrete. Petrom asigura la privatizare jumătate din producția de gaz și întreaga extracție de petrol, iar OMV a preluat totul, inclusiv resursele. Cancelarul Austriei Wolfgang Schüssel, artizanul afacerii, a devenit ulterior membru în consiliul director al Lukoil, poziție în care se afla încă la invazia Rusiei în Ucraina. Actualul șef al guvernului de la Viena, Karl Nehammer, are și el înclinații pro-ruse și a fost probabil singurul prim-ministru al unui stat UE care l-a vizitat pe Vladimir Putin după începerea războiului.

Comentariul integral, pe pagina DW.

 

Calculele României pe votul în JAI pentru extinderea Schengen. ”Filmul” unei ședințe JAI (CursDeGuvernare)

Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a descris pentru CursDeGuvernare cum se desfășoară practic o reuniune JAI și cum se ajunge la o decizie:

”Președintele de ședință anunță discuția pe respectivul punct al ordinii de zi – în cazul nostru, recunoașterea deplinei aplicări a aquis-ului Schengen în România și Bulgaria – și propune Consiliului JAI adoptarea deciziei aferente.

După acest anunț se așterne liniștea, iar președintele așteaptă câteva zeci de secunde să vadă dacă în sală există reprezentanți care resping decizia. Dacă nimeni nu ia cuvântul, președintele anunță adoptarea respectivei decizii”, a explicat Cristian Diaconescu.

”Dacă cineva ia cuvântul și exprimă rezerve, atunci președintele oprește reuniunea și anunță o pauză de consultări în interior. La finalul acestei consultări se poate ajunge fie la anunțul că JAI nu a adoptat decizia, fie la o formulă de compromis”, explică fostul ministru de Externe.

În cazul în discuție, există trei posibile compromisuri:

primirea României și Bulgariei în Schengen cu frontierele aeriene și maritime

primirea României și Bulgariei în Schengen cu frontierele aeriene și maritime și stabilirea unei date certe pentru primirea cu granițele terestre

amânarea discuțiilor pentru o dată ulterioară, de preferat cu stabilirea unei date certe pentru aceasta

Prima variantă este și cea mai dezavantajoasă pentru România pentru că în domeniile aero și naval există proceduri specifice de securitate, care sunt păstrate indiferent de statutul Schengen/non-Schengen al călătorilor și transporturilor de marfă.

În consecință, pentru România ar fi o mică victorie politică, fără consecințe în plan economic sau social.

Sursele CursDeGuvernare apropiate negocierilor spun că autoritățile de la București iau în calcul și o soluție extremă în cazul în care reprezentanții Austriei refuză în Consiliul JAI extinderea cu România și Bulgaria – aceasta făcând parte din calculele următorilor pași:

România, împreună cu Bulgaria, va cere Consiliului European din 15 decembrie să ia în discuție situația creată în Consiliul JAI și să decidă, strict politic, extinderea Schengen cu România și Bulgaria.

Consiliul are puterea să ia altă decizie decât cea a Consiliului JAI.

 

Va avea curajul Austria să respingă aderarea României la Schengen, în condiţiile în care este singura ţară din UE care se opune aderării? România a depăşit de mult stadiul de călător fraudulos prin vămi, cerşind un blid de mâncare sau „mâncând lebede” la Viena (Ziarul Financiar)

România îndeplinește de 10 ani criteriile tehnice de aderare.

Votul european de astăzi este cel mai important pentru țară, de la aderarea la UE în 2007.

Nimeni nu a ştiut de opoziţia Austriei faţă de aderarea României şi a Bulgariei la Schengen până acum câteva săptămâni. Şi vorbim de o ţară cu care România are relaţii economice strânse şi nu a avut până acum dispute, nici politice, nici economice.

Secţia economică a ambasadei Austriei la Bucureşti a transmis, la cererea ZF, că  spune nu este nicio legătură între deciziile politice de la Viena şi activităţile comerciale.

Businessul companiilor austriece în România este de 100 mld. lei anual (20 mld. euro) care înseamnă 5% din totalul cifrei de afaceri a tuturor companiilor din România.

1,4 mld euro a fost profitul net al firmelor austriece active în România în 2021.

400.000 de români merg anual în vacanţe în Austria şi lasă, în fiecare an, acolo 250 de milioane de euro.

 

Adevărata miză a intrării României în Schengen. Doi experți renumiți explică avantajele admiterii noastre (Adevărul)

Analistul economic Adrian Negrescu și politologul Valentin Naumescu explică pentru „Adevărul” că acceptarea României în Schengen ar deschide drumul investitorilor străini încă indeciși și ar însemna o miză uriașă de miliarde de euro anual. Pe de altă parte, un eventual eșec ar avea urmări nefaste pentru economia României, dar și în plan politic.