Dilemă politică a Guvernului privind calea de urmat pentru Schengen (Adevărul)

Dilemă politică a Guvernului privind calea de urmat pentru Schengen. Ce calcule sunt făcute (Adevărul)

Guvernul Ciucă se confruntă cu o mare dilemă politică, de care depinde atât imaginea pe care o vor avea liberalii ca partid, cât și îndeplinirea obiectivelor de țară. Iar acesta este momentul propice pentru a merge din nou la nivel de Consiliu Justiție și Afaceri Interne (JAI) cu dosarul de aderare la spațiul Schengen, pentru că, din punct de vedere tehnic, următorul Consiliu JAI este în martie 2023.

Dar pentru a face o nouă încercare atunci, ar însemna că Guvernul este sigur că s-a înțeles diplomatic cu Austria, pentru a nu avea surpriza încă unui vot negativ. Aceasta e una din dilemele cu care se confruntă conducerea PNL, știind că un posibil refuz, deci ratarea de două ori în patru luni a aderării la Schengen, ar atârna greu din punct de vedere politic pe termen scurt, posibil și la următoarele alegeri.

Timpul nu mai are răbdare cu echipa Ciucă, premierul fiind prins între încercarea unui nou vot pe Schengen în martie, dar fără a fi sigur de rezultat, și lăsarea dosarului pentru PSD, care va prelua șefia Executivului în mai.

Social-democrații deja au dat semnalele că ar trebui găsit și un vinovat politic pentru eșecul Dosarului Schengen. Mihai Tudose, înainte de votul de joi, iar Vasile Dîncu, după rezultat, au subliniat că s-au ocupat de acest obiectiv exclusiv oameni din zona PNL – președintele Klaus Iohannis (candidatul liberal ales de două ori șeful statului), ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu (asumat de PNL), și premierul Nicolae Ciucă.

Citiți mai mult în Adevărul.

Cât a muncit Guvernul pentru aderarea la Schengen? 27 de întâlniri și evenimente festive româno-austriece, într-un an și trei luni – Document (SpotMedia)

Printr-o încercare de a domoli nemulțumirile opiniei publice legate de ratarea aderării la spațiul Schengen, dinspre executiv se transmit mesaje cum că s-a făcut tot ce era omenește posibil, Austria fiind singura vinovată. La o privire mai atentă, se observă că amatorismul și superficialitatea celor care au administrat dosarul accesului în spațiul de liberă circulație au avut rolul lor.

Un raport distribuit „pe surse” de reprezentanți din Guvernul României arată cât de surprinse au fost autoritățile de la București de reacția Austriei cu privire la aderarea țării noastre la spațiul Schengen.

Documentul, care prezintă o cronologie a contactelor diplomatice dintre cele două țări, începând cu data de 6 iulie 2021, se vrea a fi o dovadă a efortului depus de diplomația din țara noastră pentru obținerea votului Austriei în Comisia JAI a Consiliului Uniunii Europene.

Începând cu data de 6 iulie și până în data de 18 noiembrie, atunci când ministrul de Interne austriac Gerhard Karner anunță că va vota împotriva României cu privire la aderarea la spațiul Schengen, au fost 27 de întâlniri bilaterale, la nivel de guvern, care au avut pe agendă susținerea Austriei pentru aderarea României.

Parcurgerea lor arată că pe tot parcursul anului trecut și o mare parte din acest an nu au existat situații în care Viena să ridice obiecții sau să ezite în ce privește aderarea României la spațiul Schengen.

Din lista evenimentelor diplomatice reiese că politica externă a țării noastre rămâne încă într-o zonă „festivă”, de reprezentare, fără a avea consistență, obiective clare, termene de realizare și profesioniști care pot să administreze proiecte de țară importante.

Integral pe SpotMedia.ro.

Partea bună a dezamăgirii Schengen: ne-a arătat cât de mult ţin românii să fie europeni (Ziarul Financiar)

Businessul austriac din România nu mai ştie pe unde să scoată cămaşa, scrie ZF. Dacă înainte de votul asupra aderării României reprezentanţii acestuia – secţia economică a Ambasadei Austriei la Bucureşti şi companiile comerciale sau băncile – nu au scos un cuvânt de sprijin acum, o parte a acestui business de 20 mld. euro, şi-l oferă şi deplâng decizia propriului lor guvern. Cu toate acestea, românii sunt foarte critici la adresa firmelor austriece.

Companiile austriece din România au avut în 2021 un business de 100 de miliarde de lei (20 mld. euro), adică 5% din cifra de afaceri a ţării, 65.000 de angajaţi şi o marjă de profit de 7%.

Preşedintele Austriei, Alexander Van der Bellen, care a deplâns decizia guvernului său, a spus, textual, că afacerile austriece în România vor avea de suferit de pe urma votului de săptămâna trecută.

Directorul editorial ZF Cristian Hostiuc oferă, în 10 puncte, o altă perspectivă a boicotului împotriva băncilor şi companiilor cu capital sau controlate de austrieci.

Este bine când auzim că se trezeşte patriotismul din noi sau din politicienii români, dar eu sper să nu ajungem la anul ca statul şi companiile româneşti să caute finanţare pe la Viena, la băncile austriece. Refinanţarea boicotului ar costa peste 50 mld. euro, scrie el.

România nu este o ţară cu resurse financiare nelimitate, aşa cum este Austria, nu are acces atât de facil la pieţele financiare internaţionale, iar când se împrumută costurile sunt mult mai mari. Austriecii au acoperit o parte din finanţare după anul 2000 şi continuă să o facă. Indiferent ce credem noi despre noi, nu este atât de uşor să găsim finanţare atât internă, cât şi externă.