Condamnarea lui Iliescu așteaptă generațiile viitoare (DW)

Condamnarea lui Iliescu așteaptă generațiile viitoare (DW)

„Vom muri și vom fi liberi“ a fost strigătul disperat cu precădere al tinerilor în zilele lui decembrie ’89. Peste 1.000 dintre ei au murit. Familiile lor sunt și acum în doliu. Dosarul Revoluției s-a plimbat ani de zile între Parchetul General, Secția Parchetelor Militare și Înalta Curte de Casație și Justiție. Rechizitoriul în care sunt acuzați pentru infracțiuni contra umanității Ion Iliescu, Gelu Voican-Voiculescu și fostul comandant al Aviației Militare, generalul în rezervă Iosif Rus, a fost retrimis la ÎCCJ în august anul acesta, după ce în 2021 Înalta Curte l-a pus din nou în brațele procurorilor pentru administrarea de noi probe.

Fiind vorba despre infracțiuni contra umanității, faptele nu se prescriu.

Jurnalistul George Arun atrage atenția asupra probatoriului Parchetului General care arată că între 22 și 30 decembrie ’89 forțele MApN „au tras aproximativ 12.600.000 de cartuşe plus sute de obuze trase cu blindatele (tancuri), numeroase lovituri cu aruncătoarele de grenade (AG) şi grenade de mână (ofensive şi defensive)“.

„Revoluția în direct“ la TVR a fost una dintre cele mai mari diversiuni ale secolului trecut. Speța nu a făcut obiectul unei anchete serioase a procurorilor. Manipularea populației nu ar fi fost posibilă fără implicarea Securității lui Ceaușescu. Rămâne și azi de actualitate una din armele crimelor din decembrie: „Gărzile muncitoreşti care au armament în dotare sunt rugate să vină în sprijinul armatei de la televiziune, ceilalţi, care nu au, să-şi procure şi să vină aici în ajutor“ (23 decembrie 1989, Studioul 4 al Televiziunii).

Printre cei care au primit arme au fost și adolescenți.

Pe pagina DW găsiți și alte întrebări care încă mai așteaptă răspunsuri din partea Justiției în dosarul Revoluției.

De ce cartea lui Morar este literatură de tabloid (PressHub)

Săptămâna trecută, la Târgul Gaudeamus, Daniel Morar, care a deținut în trecut funcțiile de procuror-șef al DNA și judecător CCR, și-a lansat o carte de memorii referitoare la activitatea sa ca magistrat și ca manager al celei mai puternice instituții din România până acum câțiva ani : Direcția Națională Anticorupție.

Morar este un fost magistrat care a influențat decizii importante privind arhitectura statului român, drept care cartea merită toată atenția.

Pe lângă detaliile privind ascensiunea sa profesională, Morar a lansat multe dezvăluiri privind relațiile informale de putere dintre anumite personaje care au deținut sau încă mai dețin cele mai importante funcții din statul român: președinți, șefi de servicii secrete, șefi de parchete sau judecători ai Curții Constituționale.

În calitate de actor participant în culisele prezidențiale, fie sub mandatul lui Traian Băsescu, fie în timpul mandatelor lui Klaus Iohannis, Daniel Morar lansează acuzații extrem de grave în cartea sa: acuză șefi de servicii secrete (Florian Coldea și George Maior) că au distrus probe, dezvăluie că l-ar fi anunțat pe președintele statului privind posibila activitate infracțională a celor doi, că intenționa să le deschidă dosare penale.

Morar susține că în culisele de la Palatul Cotroceni se decid hotărâri ale Curții Constituționale, unde chiar el a fost actor participant, acuză că SRI ar fi intervenit în favoarea unui judecător al Curții Constituționale pentru a deveni președintele CCR.

Nu a verificat nimeni înaintea publicării cărții dacă povestirile lui Morar sunt adevărate sau nu. Editura Humanitas le-a aruncat pe piață ca atare, scrie jurnalista Sidonia Bogdan.

În acest demers, lui Daniel Morar îi lipsește o calitate esențială pentru judecarea speții într-o notă eminamente raționale: neutralitatea.

Citiți articolul integral pe pagina PressHub.

Alertă în România: copiii infractori (Adevărul)

Cazurile unor copii care fură, tâlhăresc, violează și ucid cu sadism sunt tot mai dese în România. Autoritățile judiciare susțin că peste 90% dintre minorii care comit fapte penale recidivează și că este nevoie de măsuri mult mai clare pentru recuperarea micilor infractori, în condițiile în care legislația actuală e depășită.

Bușoi a ascuns în acte că a fost finanțat de Qatar (Libertatea)

În urmă cu trei zile, Cristian Bușoi recunoștea pentru Libertatea, în contextul scandalului de corupție Qatargate în care fosta vicepreședintă Eva Kaili a fost arestată, că a fost în februarie 2020 pe banii qatarezilor la Doha. „Au plătit cei din Qatar. Acesta este obiceiul”, a spus Bușoi. Deplasarea e relevantă mai ales că Bușoi a mers acolo în calitate de președinte al Comisiei de Industrie și Energie din Parlamentul European, domeniu unde Qatar are interese comerciale în UE. Întrebat atunci de ziar dacă a mai fost în Qatar și altă dată decât în februarie 2020, Bușoi susținea că nu.

Ziarul a descoperit însă că Bușoi nu a spus adevărul. Iar dovada se află chiar pe pagina de Facebook a eurodeputatului PNL. Potrivit propriei postări, Bușoi a mai fost în Qatar în decembrie 2019, în calitate oficială, la Doha Forum, un eveniment care reunește zeci de lideri internaționali, oameni de afaceri și experți din lumea întreagă.

Politicianul nu a declarat la Parlamentul European niciuna dintre aceste vizite, deși era obligat să o facă, având în vedere că a fost acolo cel puțin una dintre dăți pe banii qatarezilor.

Roberta Metsola, președinta Parlamentului European: Trebuie să continuăm presiunea asupra Consiliului, iar următoarea Președinție să faciliteze un compromis pentru primirea României și Bulgariei în Schengen (SpotMedia)

Doar atunci când toate statele UE devin membre ale spațiului Schengen, vom fi cu adevărat uniți; există, într-adevăr, actori externi care vor să vadă UE slăbită și divizată. Nu există niciun motiv justificat pentru a nu admite Bulgaria și România, spune, într-un scurt interviu acordat spotmedia.ro, şefa Parlamentului European, Roberta Metsola.

Războiul dus de Rusia în Ucraina durează deja de aproape 10 luni, dar asta nu înseamnă că putem să uităm, nici măcar pentru o clipă, ceea ce se întâmplă pe continentul nostru. Principala noastră prioritate rămâne ca acest război să se termine și să îl câștigăm, afirmă oficialul european, înaintea vizitei la București.

Curiosul caz al Croației și cum ne-a tăiat fața în Schengen, zona euro și vizele de SUA (Panorama)

Croația a intrat în UE în 2013. România, în 2007. Croația intră la 1 ianuarie 2023 în zona euro și, cu granițele terestre, în spațiul Schengen de liberă circulație. În Eurozonă noi nici nu vrem, nici nu mai putem să intrăm. Dar în Schengen ne-am dorit mult să intrăm. Acum, după eșecul dureros de la Consiliul de miniștri de Interne din 8-9 decembrie, nici 2023 nu e un termen sigur pentru aderarea României la Schengen.

De ce sunt, deci, croații performeri și noi nu ne clintim în aceste dosare care ne-ar integra întrutotul în Vest?

Nevoia Austriei de gazul de la terminalul LNG din Croația, celelalte negocieri sau amenințări economice, alături de diplomația mult mai eficientă a Croației, sub conducerea celui mai bun prim-ministru pe care l-a avut de la independență încoace, pot fi câteva dintre explicațiile cele mai la îndemână.

La acestea se mai adaugă unele, mai nuanțate și greu de asumat politic. Spre exemplu, aceea că, la fel ca la aderarea la euro, Croația a jucat cu succes cartea „țară mică, problemă mică”.

Pe larg, pe pagina Panorama.