Reforma pensiilor speciale intră marți pe circuitul de avizare din Guvern (G4Media)

Reforma pensiilor speciale intră marți pe circuitul de avizare din Guvern și va fi adoptată săptămâna viitoare ca proiect de lege / Proiectul va fi trimis la Parlament pentru dezbateri / Pensiile militare nu se modifică (G4Media.ro)

Un proiect de lege elaborat de Ministerul Muncii și care vizează reforma pensiilor speciale și de serviciu va intra marți, 20 decembrie, pe circuitul de avizare între ministere și ar urma să fie adoptat de guvern săptămâna viitoare, au declarat pentru G4Media surse guvernamentale. După adoptarea în guvern, proiectul de lege va fi trimis în Parlament pentru dezbateri și va fi adoptat, cel mai probabil, în sesiunea care începe în februarie 2023.

Proiectul de lege prevede o reformă a pensiilor speciale bazată pe recomandările Băncii Mondiale.

Modificările față de actuala legislație se vor aplica cel șase mari categorii de pensionari speciali: magistrați, diplomați, funcționarii parlamentari, personal aeronautic civil, personalul auxiliar din instanțe și angajații Curții de Conturi.

Astfel, în linie cu recomandările Băncii Mondiale, propunerile de reformă vizează următoarele modificări:

– Vârsta de pensionare să ajungă treptat la 65 de ani. Vârsta de pensionare ar urma să crească cu câte 6 luni / an timp de zece ani, astfel încât să se ajungă la cei 65 de ani ceruți de Banca Mondială

– Vechimea în specialitate necesară pensionării să fie de minimum 30 de ani

– Pensia să fie calculată ca 65% din media veniturilor brute pe 5 ani consecutivi, la alegere din ultimii 10 ani de activitate

– La procentul de 65% din media salariilor se va ajunge treptat de la actualul 80%, în zece ani.

Citiți mai mult pe pagina G4Media.ro.

Miza Schengen pentru PNL | Surse: România a fost de acord să preia 1.200 de migranți, Austria a verificat doar 400 de telefoane (Europa Liberă)

Discuțiile privind aderarea la spațiul Schengen vor fi reluate în 2023, dar Klaus Iohannis cere mai multă atenție și mesaje corect dimensionate pentru a nu crește iar nivelul de așteptare în societate.

De ce a ieșit președintele cu această precizare? Surse din PNL spun că mesajul este direcționat către mai mulți lideri de partid, care au început iar să lanseze zvonuri că „problema Schengen va fi rezolvată de Klaus Iohannis în luna februarie”.

Conducerea PNL speră ca problema aderării României la spațiul Schengen să fie tranșată în luna martie și să existe un vot pozitiv în Consiliul JAI. Pentru PNL este important ca o decizie privind aderarea la Schengen să fie luată înainte de luna mai, când se va produce rotativa guvernamentală, iar funcția de premier va reveni PSD.

Liberalii nu își doresc ca succesul aderării să fie capitalizat politic de partenerii de coaliție și de Marcel Ciolacu.

Liberalii speră ca după alegerile regionale din Austria, care au loc la sfârșitul lunii ianuarie, poziția premierului Nehammer să se nuanțeze. Totodată, măsurile luate la Consiliul European privind migrația, speră liberalii, să satisfacă pretențiile Austriei.

Surse guvernamentale precizează că Austria a invocat faptul că a analizat tehnologic telefoanele migranților, dar în realitate, s-a făcut o analiză doar pentru 400 de telefoane și „nici măcar acelea nu au demonstrat că traseul a fost prin România.

„În discuțiie cu parea austriacă, Bode le-a spus că România poate primi 1.200 de migranți, dacă partea austriacă crede că aceștia au traversat prin țara noastră. Austriecii au refuzat dialogul și au precizat că discuția este una politică, nu tehnică”, au declarat surse guvernamentale.

Dacă liberalii speră ca tema Schengen să fie una de succes până în aprilie, social-democrații au început negocierile cu Spania, țara care va deține președinția Consiliului UE în partea a doua a anului 2023.

Dacă România ratează și 2023 în efortul pentru Schengen, 2024 este un an compromis, deoarece este anul alegerilor europarlamentare.

Integral pe pagina Europei Libere.

Cum am ajuns să importăm 80% din carnea de porc procesată în țară: Pesta africană „a ucis” peste un sfert din efectivele de porcine din România. Despăgubiri: circa 1 mld. lei (CursDeGuvernare)

Pesta porcină africană (PPA) “a ucis” mai bine de un sfert din porcii crescuți în România, în cei 5 ani și 5 luni de când virusul devastator a fost depistat pe plan local. Aproape 6.000 de focare au fost depistate pe teritoriul României în această perioadă, iar despăgubirile acordate crescătorilor se apropie de pragul de un miliard de lei.

Pesta porcină africană este o boală virală mortală a porcilor domestici și sălbatici.

PPA este o amenințare la adresa sănătății porcilor întrucât nu există vaccine sau tratament împotriva acesteia.

România își acoperă consumul de carne de porc din importuri realizate din state precum: Spania, Danemarca, Germania, Polonia și Ungaria.

Consumul lunar de carne proaspătă din specia porcine a crescut cu 46%, de la 0,98 kg/persoană/lună în 2021 la 1,44 kg/persoană/lună, conform datelor INS comunicate CursdeGuvernare.