Se poate și fără restricții? (SpotMedia)

Se poate și fără restricții? (SpotMedia)

Săptămânile următoare vor dovedi dacă România poate funcționa pe bază de civilizație și bun simț în condiții mai dificile sau restricțiile sunt singurii stimuli la care răspundem.

De facto, suntem în epidemie de gripă. Nimic extraordinar, în sine. România a avut în fiecare an, cu excepția celor pandemici, sezon gripal, mai mult sau mai puțin violent. În sezonul 2018-2019 au fost raportate 199 de decese, iar în sezonul 2019-2020, 73 de decese.

Jurnalista Ioana Ene Dogioiu salută faptul că miniștrii Sănătății și Educației au decis să țină școlile deschise și să mențină conduita corectă la nivel de recomandări.

Cea mai importantă: să nu trimiți copilul bolnav la școală și grădiniță.

Puțină educație, puțin bun simt și puțin respect pentru cei din jur pot fi cel puțin la fel de eficiente ca restricțiile.

Citiți mai mult pe pagina SpotMedia.

Ministrul Lucian Bode dă în judecată Universitatea Babeș-Bolyai. Încearcă să blocheze un iminent verdict de plagiat (PressOne)

Ministrul de Interne Lucian Bode a dat în judecată, pe 5 ianuarie, Comisia de Etică a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB), într-o încercare disperată de a bloca emiterea unui previzibil verdict de plagiat referitor la teza sa de doctorat.

PressOne a dezvăluit pe 24 noiembrie 2022, în exclusivitate, că teza de doctorat a ministrului de Interne Lucian Bode conține cel puțin 18,5% text plagiat, dar și 6 ilustrații complet plagiate, iar alte 30 citate incorect.

În aceeași zi, UBB a anunțat printr-un comunicat de presă că reia analiza, după ce „a luat act de noile informații apărute în spațiul public despre noi suspiciuni privind plagiatul în teza domnului Lucian Bode”, dar și faptul că Comisia de Etică „s-a autosesizat și va analiza teza din punctul de vedere al eticii academice pe baza acestor noi informații”.

Atât rectorul UBB, Daniel David, cât și președintele Comisiei de Etică, Dacian Dragoș, au anunțat public – dincolo de acest comunicat – că UBB va apela la experți internaționali pentru acestă nouă analiză a lucrării științifice a ministrului de Interne, în baza căreia acesta a obținut în 2018 – sub coordonarea prof. univ. Adrian Ivan, rectorul Academiei SRI – titlul de doctor.

Coaliția nu se mai avântă cu promisiuni pe tema Schengen (Adevărul)

Încă din primele zile ale anului, PSD, prin vocea eurodeputatului Victor Negrescu, a cerut ca ministrul de Interne, Lucian Bode, să încerce să pună pe masa discuțiilor, la Consiliul informal JAI, din 25 ianuarie, tema Schengen.

PNL a mai tăiat din elanul social-democratului, cerând o atitudine mai prudentă. Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL, a precizat pentru „Adevărul” că România nu forțează punerea pe agenda JAI a temei Schengen, dacă nu sunt rezolvate toate problemele.

Dincolo de declarațiile publice și de optimismul privind finalizarea procesului în cursul anului 2023, potrivit informațiilor „Adevărul”, Coaliția își face mai multe calcule pe tema Schengen.

Câți bani a strâns statul în trei luni de la firmele de jocuri de noroc și pariuri pentru publicitatea TV și stradală (Libertatea)

Libertatea a cerut date de la ANAF privind sumele colectate la bugetul de stat prin taxa pe publicitatea la jocuri de noroc, introdusă de către Guvern vara trecută.

Răspunsul instituției acoperă perioada august-octombrie 2022.

Pentru cele trei luni, suma totală încasată ca taxă de promovare este de 1.307.754 de lei (echivalentul a 265.571 de euro, la cursul BNR din noiembrie).

Având în vedere că această taxă de promovare reprezintă 5% din valoarea contractelor de publicitate pentru televizor și outdoor, putem calcula că valoarea contractele de publicitate aferente acestor taxe a fost de 26.155.080 de lei (aproximativ 5,3 milioane de euro).

Integral în Libertatea.

Disparitățile teritoriale se adâncesc, Bucureștiul e ”altă țară”. 5 indicatori de luat în calcul pentru politici publice (CursDeGuvernare)

Direcția Politici și Strategie din Ministerul Dezvoltării a realizat un nou studiu privind disparitățile teritoriale, în fapt o actualizare cu cele mai recente date definitive (2020 sau 2019) ale INS și date BNR.

Studiul confirmă continuarea dezvoltării asimetrice a teritoriului național, iar disparitățile, nu doar cele teritoriale, ci și cele în context european, continuă să se adâncească.

Trendul nu se poate inversa cu investiții de tip PNDL sau Anghel Saligny, prezentate triumfător de diverse guverne, ci prin conceperea și aplicarea unor politici publice fundamentate pe realitate, scrie Curs de Guvernare.

Antropologul Radu Umbreș: Teambuilding e un film necesar. Nu pretinde că face artă, e o comedie de masă (Europa Liberă)

Radu Umbreș, lector în antropologie la SNSPA, spune că filmul Teambuilding, care a atras nenumărate reacții pe social media, este un film necesar și asta se vede din cât de mulți oameni se uită la el. De ce disputa în jurul filmului? Din lipsa conflictelor politice din România.

„E un film de masă. E o comedie simplă pe care oamenii o pot înțelege. Nu are foarte multe înțelesuri ascunse, nu pretinde că face artă și nici nu o face”, susține antropologul în interviul pentru Europa Liberă.

De ce atâtea opinii pe social media în legătură cu Teambuilding? Radu Umbreș spune că o explicație ar fi că „avem la putere o mare coaliție, un fel de bloc care are monopolul puterii politice în România, și avem o opoziție foarte slabă și nu avem mari conflicte politice. Practic, viața cred că este foarte liniștită la noi”.

Aspect care, susține acesta, atrage o parte bună și una rea. E bine că există unitate la guvernare, e rău pentru că orice monopol la un moment dat devine leneș: „De asta este foarte important să ai o opoziție solidă, tocmai ca puterea să stea cu o anumită frică, frică de alegeri, că vor fi înlocuiți sau că oamenii vor protesta. Este prea multă liniște socială”.

Ce face Teambuilding? Aduce umor și vine în întâmpinarea multor frustrări pe care oamenii din corporații, și nu numai ei, le au, spune Umbreș.