De ce vrea PSD un intelectual pentru Cotroceni. Derâderea (SpotMedia)

De ce vrea PSD un intelectual pentru Cotroceni. Derâderea (SpotMedia)

Marcel Ciolacu a părut la început un lider slab, un politician lipsit de anvergură, de popularitate și fără să manifeste voința de putere a lui Liviu Dragnea. Rămâne însă cel care nu numai că a readus PSD la guvernare, cu concursul major al lui Klaus Iohannis, ci și cel care va reuși, după toate calculele, să redea PSD-ului puterea și legitimitatea care păreau compromise pentru totdeauna sub Dăncilă și Dragnea, scrie jurnalista Magda Grădinaru.

Cum a reușit Ciolacu, un politician fără mare isprăvi și fără o ascensiune politică memorabilă? Tocmai nefăcând mare lucru, stând pe margine și contabilizând eșecurile, aroganțele și imposturile celorlalți, dar nepierzând ocazia sarcasmului.

Ce a vrut, de fapt, Marcel Ciolacu cu aruncarea în discuție a unui intelectual pentru Cotroceni este expunerea împăratului gol, a președintelui care continuă să distrugă credibilitatea educației din România, păstorind politicieni plagiatori și luând în derâdere școala românească, prin simulacrele de reformă educațională pe care le dictează suveran, în răspărul profesorilor, elevilor și specialiștilor în educație.

În locul acestui președinte, PSD ar putea propune un intelectual.

Ce face liderul PSD e să-și ocupe locul de candidat la prezidențiale, la fel cum și l-a ocupat și pe cel de la guvernare și așa cum îi arată studiile aflate la partid: fără zgomot, cu un profil mai degrabă șters, fără să demonstreze o ambiție personală, adică tocmai cea care i-a consacrat pe precedecesorii lui, de la Năstase până la Dăncilă, trecând prin Geoană și Ponta.

Articolul integral pe pagina SpotMedia.

Efectul întârziat al lipsei de educație (PressHub)

Ciprian Mihali, profesor la UBB și doctor în filosofie al Universităților din Cluj și din Strasbourg, consideră că reapariția în spațiul public a discuției despre proiectele de legi ale educației a confirmat lipsa crasă de viziune care le-a însoțit și în versiunea Cîmpeanu, și în versiunea Deca. Și nu e de mirare că lucrurile stau așa.

Miniștrii Educației sunt doar exponenții unei clase politice care nu a fost și nu este capabilă, de trei decenii încoace, să imagineze un model de țară pe care să-l urmăm.

Am putut vedea cu toții amatorismul cu care sunt construite aceste proiecte și absența unor studii care să le fundamenteze. Am putut constata cum ba se scoate un examen, ba se introduce altul, ba se adaugă o materie la bacalaureat, ba se elimină altele, ca și cum niște târgoveți ar stabili pe tarabă prețul viitorului nostru ca societate.

În numai zece ani, peste 323.000 de copii cu vârsta de până la 14 ani au abandonat școala.

La capătul celălalt al abandonului, în același an, 2019, au părăsit țara peste 44.000 de tineri și copii, iar numărul absolvenților de liceu care pleacă la studii în străinătate, cu șanse mici de a se întoarce, crește an de an.

În fiecare an, școala românească eșuează în a educa zeci de mii de copii, dar, în același timp, după ce-i educă, îi „convinge” să părăsească țara atunci când se regăsesc față în față cu sistemul universitar românesc. Iar acest eșec nu este doar al unui minister, ci este eșecul unei națiuni.

Dacă ar dori să fie o societate care să reducă analfabetismul și abandonul școlar, ar trebui să ia măsuri rapide și masive în această direcție: investiții majore în școlile de la țară și din zonele defavorizate (reabilitarea clădirilor, conexiuni fiabile la internet, dotarea bibliotecilor, transport școlar, masă caldă pentru toți copiii), formarea unor cohorte de tineri profesori care să predea în mediul rural, dimpreună cu un pachet de avantaje – în primul rând salariale – care să-i încurajeze să se stabilească în mediul rural fie și pentru o perioadă de câțiva ani.

Citiți articolul pe pagina PressHub.

Care ar fi un calendar realist pentru aderarea României la Schengen? Răspunsul ministrului grec pentru migrație, aflat la București (HotNews)

Ministrul grec pentru Migraţie şi Azil, Notis Mitarachi, spune că „este foarte dificil în acest stadiu” să fie avansat un calendar privind aderarea României la Schengen, dar că speră ca în 2023 „să fie rezolvată criza”. Oficialul grec a făcut aceste declarații la București, după ce săptămâna trecută a lansat o iniţiativă de susţinere a aderării României şi Bulgariei la spațiul european de liberă circulație.

Întrebat, într-un interviu pentru Agerpres, care ar fi un calendar realist pentru o nouă extindere a spaţiului Schengen, ministrul grec a spus că „în primul rând trebuie să ne punem de acord asupra paşilor concreţi care trebuie făcuţi pentru ca Austria şi Olanda să renunţe la veto-ul lor”. În acest sens, în săptămânile următoare vor avea loc mai multe întâlniri bilaterale, a precizat el, citat de HotNews.ro.

Lista numelor de la care administratorul judiciar al City Insurance vrea să obțină bani pentru că „au contribuit la declanșarea falimentului” (Libertatea)

Raportul Casei de Insolvență Transilvania vorbește despre felul în care șefii City „au ținut o contabilitate fictivă”. Conform bugetului intern, consultat de Libertatea, numai salariile celor din conducerea și supravegherea City erau, în medie, de 10.000 de euro net pe lună. La care se adaugă bonusuri și propriile afaceri, pe spatele City, prin prejudicierea asiguraților.

Administratorul judiciar al City Insurance, Casa de Insolvență Transilvania (CTIR), se va îndrepta împotriva conducerii companiei City din perioada 2017-2021, pentru a recupera din pagube, conform răspunsului CTIR la întrebările Libertatea.

Din cauza falimentului, Fondul de stat a plătit deja asiguraților 120 de milioane de euro, la 64.000 de cereri plătite, 25% dintre cele depuse. Mai sunt de analizat și, la cele aprobate, de plătit aproape 200.000 de cereri. Conform Raportului CTIR, Dan Odobescu, directorul general al City Insurance, deschide lista persoanelor considerate culpabile.

O cafea în oraş a devenit un lux. Cum s-a ajuns aici? (Ziarul Financiar)

Un cappuccino, poate cea mai consumată cafea cu lapte în România, a ajuns să coste chiar şi 18-20 de lei, mai mult ca în Spania sau Italia. Preţul, care a crescut cu 20-50% în doar un an, variază în funcţie de mărimea cănii şi de tipul de lapte folosit, cel vegetal fiind mai scump.

Proprietarii de cafenele spun că scumpirile vin pe lanţ şi că, de fapt, creşterile de preţ nu au fost transmise integral către client pentru că puterea de cumpărare a oamenilor nu ar fi putut duce aşa ceva.

Potrivit datelor de la biroul european de statistică Eurostat, citate de ZF, preţul cafelei, al ceaiului şi cel la cacao (ele sunt analizate împreună) a crescut cu aproape 20% în noiembrie 2022 versus aceeaşi lună a anului anterior. Acestea sunt cele mai recente date.

Deşi jucătorii din piaţă spun că preţurile nu reflectă în totalitate scumpirile de pe lanţ, realitatea este că ele au crescut cu mult mai mult decât salariile, care au un plus de 13,6% an la an în noiembrie, cele mai recente date INS.

De ce sunt 20 de grade Celsius în ianuarie. „Asistăm la o cursă infernală de creștere a temperaturilor” (Adevărul)

Specialiștii în meteorologie atrag atenția că ne aflăm într-o criză climatică, deoarece încălzirea vremii este un fenomen care se accelerează, iar acest lucru cere o reacție imediată din partea noastră, altfel consecințele vor fi deosebit de grave.

Citiți mai mult în Adevărul.