Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Uniți cu cine? A rămas doar furia (SpotMedia)

ioana_ene_dogioiu.jpg

Jurnalista Ioana Ene Dogioiu
Sursa imaginii: 
SpotMedia

„Voucheriada” 2023. Ajutoarele sociale sunt vitale, dar nu țin loc de măsuri pe termen lung (Europa Liberă) - Reportaj în mina unde 3 angajați au murit răsturnați cu mașina (Libertatea) - Cum explică procurorul-șef al DNA că nu mai apar „peștii mari” în dosarele penale (Presshub) - Dosarul Schengen: România bate la singura ușă închisă (Adevărul) - Eficienţa programului „Tomata“ după 5 ani şi peste 1 mld. lei cheltuiţi (Ziarul Financiar)

Uniți cu cine? A rămas doar furia (SpotMedia)

"Politicienii de azi au ocazia să țină discursuri sforăitoare pe 24 Ianuarie sau pe 1 Decembrie pentru că, în alte epoci, câțiva lideri luminați au avut viziune și un proiect de țară, pe care au reușit să le atingă exploatând inteligent circumstanțe internaționale favorabile. Erau autentici patrioți, cu educație solidă în sens larg și cu respect pentru țară și misiunea lor.

Cei care țin astăzi discursurile sforăitoare reprezintă cea mai ineptă clasă politică din istoria României (poate cu excepția comunismului)", scrie Ioana Ene Dogioiu.

În opinia jurnalistei e simplu să dai vina pe AUR și George Simion pentru huiduielile și fluierăturile de la Iași.

"Confruntați cu reacția publică, politicienii se arată dezamăgiți că ea a apărut tocmai în ziua Unirii, când ar trebui să ne amintim că unitatea este calea spre succes.

Uniți cu cine? Cu dr. Bode plagiatorul, cu Virgil Popescu - definiția incompetenței, cu Adrian Câciu care crede că 90% dintre antreprenori sunt babuini, cu Gabriela Firea, care toacă bani publici în propriile campanii de imagine?

Cu Klaus Iohannis? Din turnul de fildeș al unui monarh ratat, într-un mediu complet sterilizat de SPP, dl Iohannis ne-a transmis fantezia că este un Cuza educator de neam. El, care este pe cale să gireze o lege a educației strict în avantajul industriei meditațiilor, care l-a și îmbogățit potrivit propriilor declarații, o lege inechitabilă care distruge ce e bine și perpetuează ce e rău.

Cu ei să fie unit poporul? Cu ei poate rămâne unită doar o minoritate încă dornică să fie mințită și să se autoamăgească. Restul acumulează frustrare și furie pe care nu se știe cine o va culege".

Articolul integral pe pagina SpotMedia.

 

„Voucheriada” 2023. Ajutoarele sociale sunt vitale, dar nu țin loc de măsuri pe termen lung (Europa Liberă)

Autoritățile române anunță pentru 2023 măsuri de ajutor pentru categoriile cele mai afectate de scumpiri. Măsurile vizează aproape toate nevoile de bază: facturilor la energie, alimente și mese calde, rechizite și îmbrăcăminte, dotarea locuințelor, ajutoare pentru mame și nou-născuți.

Specialiștii în politici publice și lucrătorii în domeniile de asistență socială sunt de acord că este nevoie urgentă de aceste ajutoare. Fără ele, categorii întregi de oameni nu ar putea supraviețui.

Una din principalele întrebări este, însă, dacă măsurile sunt sustenabile pe termen lung, dacă ce e pe hârtie și în declarații politice se întâmplă și în realitate. Mai multe voci avizate cu care a stat de vorbă Europa Liberă spun clar: „Nu!”

 

REPORTAJ în mina unde 3 angajați au murit răsturnați cu mașina. „Piatră pentru drum? Dispare în campania electorală” (Libertatea)

La Mătăsari ar vorbi toată lumea. Și o face, dar în șoaptă. De când trei mineri de la exploatarea Jilț Sud au murit striviți, pe 17 ianuarie 2023, după ce mașina care îi scotea din tură s-a răsturnat, reacția localnicilor a trecut prin diferite stadii.

În primele minute a fost furie. Apoi, de la Târgu Jiu, unde își are sediul compania-mamă, Complexul Energetic Oltenia (CEO), s-a dat semnal de tăcere. Subit, 500 de angajați au primit interdicție să vorbească nu doar despre accident, ci și despre condițiile de muncă.

Sub protecția anonimatului însă au făcut-o destui. Azi, Libertatea adună mărturiile despre o carieră care, spun angajații, merge către dezastrul final, „din inerție”.

10.000 de angajați erau în bazinul Mătăsari în perioada de maximă activitate. Aproximativ 1.000 au rămas astăzi.

Corupție la achiziții și lipsa de control din partea autorităților: „Poliția vine aici doar când se fură cabluri, le dăm noi cizme”. Asta descriu muncitorii din Complexul Energetic Oltenia (CEO) când ajungi printre ei.

 

Cum explică procurorul-șef al DNA că nu mai apar „peștii mari” în dosarele penale (Presshub) 

 

După trei ani de la momentul în care a preluat conducerea Direcției Naționale Anticorupție, Crin Bologa face un scurt bilanț al activității instituției, într-un interviu acordat PRESShub, cu scopul explicit de a-și anunța candidatura pentru un nou mandat.

PRESShub l-a întrebat pe Crin Bologa de ce nu se mai văd celebrii pești mari în dosarele de corupție, așa cum se întâmpla în perioada mandatelor Laurei Codruța Kovesi.

PRESShub a discutat despre relația din trecut dintre DNA și SRI, în contextul dezvăluirilor fostului șef DNA Daniel Morar, dacă SRI continuă să trimită informări referitoare la posibile fapte de corupție, cum evaluează părțile bune și cele slabe ale instituției în timpul mandatului său și dacă în ultimii trei ani au existat influențe politice asupra DNA.

Presshub mai scrie că unul dintre cele mai complexe dosare penale aflate în lucru la DNA, privind o evaziune fiscală de 600 de milioane de lei și în care 41 de persoane au fost puse sub acuzare, este blocat, la aproape șapte ani de când a fost deschis, pentru că procurorul care se ocupa de caz s-a pensionat pe 16 ianuarie anul acesta. Este vorba despre dosarul Murfatlar.

 

Dosarul Schengen: România bate la singura ușă închisă (Adevărul)

Diplomația de la bucurești face tot posibilul pentru a-și aduce aliați care să sprijine aderarea la Schengen, în timp ce Austria, prin Karl Nehammer, nu cedează deloc, menținându-și opoziția inclusiv pe teren bulgar.

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a avut în ultimele zile mai multe discuții telefonice sau întrevederi bilaterale, în marja Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles, în care a discutat cu reprezentanții mai multor state despre susținerea României în demersul de aderare la Spațiul Schengen. Printre țările care și-au reiterat sprijinul au fost Portugalia, Spania (viitoare deținătoare a președinției Consiliului UE din iulie), Suedia (deținătoare a președinției Consiliului UE până în iunie), Italia, Belgia, Slovenia, Republica Cehă, Olanda și Germania.

Surse politice din interiorul Coaliției susțin pentru „Adevărul” că România a purtat discuții cu diplomația israeliană și cu unele organizații evreiești pentru sprijinirea dosarului de aderare la Schengen, în vederea facilitării negocierilor cu Austria.

Joi și vineri este un Consiliu informal al JAI.

 

Eficienţa programului „Tomata“ după 5 ani şi peste 1 mld. lei cheltuiţi (Ziarul Financiar)

Programul „Tomata“, iniţiat în 2017, a atins pragul de 1 miliard de lei investiţi în susţinerea producţiei de tomate în spaţii protejate, potrivit calculelor ZF pe baza datelor oferite de Ministerul Agriculturii, sub egida căruia se află.

Din 2017 până la finele anului 2022, au fost aproape 100.000 de beneficiari.

În tot acest timp producţia a crescut cu 10%, consumul a crescut cu 13%, iar importurile au crescut cu 30%

Pentru anul 2023 este alocată o sumă de 263 de milioane de lei.

 
Revista presei românești - 25 ianuarie 2023