Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Avantajele și riscurile dotării Ucrainei cu armament greu. Istoricul Cosmin Popa: E în joc soarta politică a întregii Europe (Europa Liberă)

cosmin-popa.jpg

Istoricul Cosmin Popa
Sursa imaginii: 
Europa Liberă

Opriți risipa banilor publici! Exemple revoltătoare cu zeci de milioane de lei cheltuiți pe prime, mașini de lux și salarii nejustificate (Economedia) - Când vor apărea şi campusuri şcolare moderne pe măsura ritmului construcţiilor de stadioane noi? România educată nu merge fără infrastructură nouă în educaţie şi salarii mai bune pentru profesori (Ziarul Financiar) - O nouă fraudă la adresa asiguraților RCA: ASF a sesizat Parchetul. Euroins „a respins 5.603 dosare de daună RCA fără se le analizeze, cu semnături pur formale” (Libertatea) - Rezultatele interceptării a mii de persoane din România, pentru spionaj și trădare, secret de stat (PressHub) - Clasa politică, mustrată în ultima evaluare GRECO: aproape jumătate dintre recomandări, neîndeplinite (Adevărul)

Avantajele și riscurile dotării Ucrainei cu armament greu. Istoricul Cosmin Popa: E în joc soarta politică a întregii Europe (Europa Liberă)

Războiul din Ucraina este într-un moment decisiv pentru soarta conflagrației, spun oficiali ucraineni și experți militari internaționali. Cu atât mai semnificativă decizia de miercuri a Germaniei de a înarma Ucraina cu tancuri Leopard și anunțul președintelui Biden pentru tancuri Abrams.

De rezistența ucraineană în Kramatorsk și Sloviansk depinde poziționarea lui Vladimir Putin în lunile următoare, în special în primăvară, când experții militari așteaptă o nou contraofensivă a Moscovei.

Istoricul Cosmin Popa, specialist în URSS, Rusia și spațiul ex-sovietic, spune că o rezistență îndelungată în Donbas i-ar da peste cap planurile politice ale lui Vladimir Putin în plan intern.

„În momentul de față este absolut capital ca Putin să nu-și atingă obiectivele politice anunțate”, explică Popa pentru Europa Liberă.

Există însă și un risc, în ciuda oportunităților politice pe care le oferă furnizarea de arme.

Potrivit expertului în spațiul ex-sovietic, Vladimir Putin nu va ezita să folosească arma nucleară în situația în care aceasta va rămâne singura posibilitate de a obține ceea ce dorește, adică victoria în Ucraina.

 

Opriți risipa banilor publici! Exemple revoltătoare cu zeci de milioane de lei cheltuiți pe prime, mașini de lux și salarii nejustificate (Economedia)

În timp ce românii de rând abia duc povara inflației de două cifre și a dobânzilor care le-au dublat ratele la bănci, statul român risipește bani acordând prime de milioane de lei fără a le condiționa de performanță, venituri lunare de mii de euro pentru oficiali care participă la două ședințe pe lună și sute de milioane de euro pentru achiziția de mașini.

Cel mai elocvent exemplu este dat de primele impresionante primite de angajații Transelectrica, unde acționar majoritar este statul român, prin Secretariatul General al Guvernului, scrie Economedia. Unii șefi au încasat prime de 16.000 de lei. Însă până și șoferii au fost recompensați, nu știm pe ce criterii, cu prime de 10.000 de lei, adică două salarii medii de bucureștean. Într-adevăr, Transelectrica și-a mărit de cinci ori profitul față de anul precedent, însă această creștere nu a avut loc pe seama unei performanțe extraordinare a companiei, ci datorită scumpirii energiei electrice. Mai precis, banii au venit din buzunarele consumatorilor de energie electrică.

Un alt exemplu este dat de primele de Crăciun în valoare de zeci de milioane de lei acordate de către companiile de stat din România. Doar câteva exemple: CFR SA – 15 milioane lei, Poșta Română – 9,4 milioane lei, Societatea Națională a Sării – 6,4 milioane lei, Societatea de Transport București – circa 5 milioane lei. Niciuna dintre aceste companii nu ne-a explicat motivele pentru a acorda aceste prime, decât cu explicații seci că așa este stipulat în Contractul Colectiv de Muncă.

 

Când vor apărea şi campusuri şcolare moderne pe măsura ritmului construcţiilor de stadioane noi? România educată nu merge fără infrastructură nouă în educaţie şi salarii mai bune pentru profesori (Ziarul Financiar)

Compania Naţională de Investiţii (CNI) livrează câte unul sau două stadioane noi pe an din 2018 încoace.

CNI are un buget de circa 500 milioane de euro pe an. din sute de obiective de investiţii – săli de sport, bazine de înot, aşezăminte culturale, patinoare, drumuri sau reabilitări termice de clădiri – doar patru obiective de investiţii cu destinaţia învăţământ au fost finalizate până în prezent. E vorba despre două cămine studenţeşti în Arad şi Alba Iulia, extinderea unei creşe din Cluj, toate finalizate în 2022 şi construirea unui corp al Universităţii Valahia din Alexandria, în 2019. (Alexandria, un oraş de 40.000 de locuitori, are universitate?!).

În ritmul actual de scădere al natalităţii, în curând populaţia unor oraşe precum Tg. Jiu sau Bistriţa va încăpea pe stadioanele noi construite, consideră jurnalistul Sorin Pâslaru. Nu ar fi normal ca mai întâi să fie alocate fonduri pentru campusuri şcolare moderne şi apoi, dacă sunt rezultate bune la fotbal în capitala judeţului respectiv, să meargă banii către stadionul municipal?, întreabă redactorul șef ZF.

 

O nouă fraudă la adresa asiguraților RCA: ASF a sesizat Parchetul. Euroins „a respins 5.603 dosare de daună RCA fără se le analizeze, cu semnături pur formale” (Libertatea)

31% dintre cei 7,4 milioane de români care au RCA sunt asigurați la Euroins, o companie cu capital din Bulgaria.

Libertatea a intrat în posesia mai multor documente oficiale prin care ASF a descoperit nereguli majore în activitatea Euroins, în urma cărora a făcut sesizare penală.

Mai mulți angajați Euroins au recunoscut, în propriul sediu, în fața inspectorilor ASF, că semnăturile care apăreau pe refuzul companiei de a plăti mii și mii de despăgubiri pentru asigurații RCA nu le aparțin și că „n-am văzut dosarele, nu le-am analizat”.

De un an, ASF ține sesizarea penală contra Euroins secretă față de asigurați și față de opinia publică.

După escrocheriile urmate de falimentele Astra (2015), Carpatica (2016) și City (2022), asigurații RCA se găsesc a patra oară, în mai puțin de 8 ani, în fața unei firme care îi păcălește în masă, după cum susțin actele trimise de ASF către instituțiile judiciare.

 

Rezultatele interceptării a mii de persoane din România, pentru spionaj și trădare, secret de stat (PressHub)

În doi ani și jumătate, convorbirile a cel puțin 2.473 de persoane au fost interceptate de instituțiile de forță ale statului, fără ca acestea să prezinte un rezultat al acestui efort considerabil.

Mandatele de interceptare pe siguranța a națională a convorbirilor de orice fel se obțin la cererea serviciilor secrete, cu aprobarea procurorului general al României și cu autorizarea unui judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).

PRESShub a întrebat Parchetul General câte dintre mandatele de siguranță națională, care au permis interceptarea convorbirilor emise în ultimii doi ani și jumătate, s-au materializat în dosare penale.

 

Clasa politică, mustrată în ultima evaluare GRECO: aproape jumătate dintre recomandări, neîndeplinite (Adevărul)

Grupul de state împotriva corupției (GRECO) arată, în ultima sa evaluare, că Parlamentul și Guvernul nu au reușit să implementeze 8 din cele 18 recomandări adresate României, majoritatea privind reformarea clasei politice.

În primul rând, Parlamentul din România nu a abordat tema reglementării relațiilor de lobby, pentru a exista un cadru legislativ în ceea ce privește interacțiunea aleșilor „cu alți terți, care urmăresc să influențeze procesul legislativ”. În prezent, Parlamentul se limitează la invitarea la comisii, când sunt dezbateri importante, a reprezentanților unor mari actori economici sau persoane din zona societății civile, însă nu există și o raportarea a intereselor exacte ale acestora, așa cum există, de pildă, în Parlamentul European. Ultimele încercări de promovarea a unei legi a lobby-ului a avut loc în guvernările PSD din epoca Dragnea, însă prevederile scandaloase, care erau percepute de societatea civilă și opoziția politică drept trafic de influență, au dus la închiderea discuțiilor.

Citiți mai mult în Adevărul.

 
Revista presei românești - 26 ianuarie 2023