Harta tremuratului în case în București. Sute de blocuri din Capitală nu au apă caldă și căldură, iar iarna chiar a venit (B365.ro)

Harta tremuratului în case în București. Sute de blocuri din Capitală nu au apă caldă și căldură, iar iarna chiar a venit (B365.ro)

Bucureștenii au rămas în frig, în săptămâna în care au venit ninsorile în Capitală. Cu toate că temperaturile de afară au început să reflecte anotimpul în care ne află, sute de blocuri din București nu au nici apă caldă, nici căldură zilele acestea.

535 de blocuri și imobile din București fie nu au apă caldă și căldură, fie nu primesc agentul termic în parametrii optimi.

Conform informațiilor transmise de către de Compania Municipală Termoenergetica București 44 de puncte termice din oraș sunt oprite din cauza unor avarii, 2 punte termice prezintă deficiențe în furnizarea agentului termic, 928 de puncte termice funcționează normal.

Șpaga din spitale, văzută de oamenii din sistem: „A trebuit să fac de mai multe ori adrese către poliție” (Europa Liberă)

Un medic oncolog din Suceava a fost prins în flagrant când lua mită. Fenomenul e cunoscut românilor, dar care părea că începe să dispară. Practicieni în domeniu spun că au apărut, într-adevăr, câțiva „anticorpi”, iar tendința de reducere a numărului de cazuri ar fi reală.

Șefa secției de oncologie a Spitalului Județean Suceava, Anca Ababneh Dumitrovici, a fost reținută, săptămâna trecută, după ce familia unui pacient care a murit de cancer a făcut un denunț, iar un alt pacient a reclamat că a primit tratamentul de care avea nevoie doar după ce i-a oferit bani doctorului.

Noi date din anchetă, publicate miercuri de Monitorul de Suceava, arată că femeia a atenționat un pacient cu două forme de cancer că trebuie să dea șpagă de două ori, câte 50 de lei pentru fiecare în parte.

Despre cazul doctoriței din Suceava, preşedintele Colegiului Medicilor afirmă că este un caz izolat.

Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, spune că, deși obiceiul este întreținut de o parte a personalului medical, fenomenul șpăgilor „și-a redus din amploare”.

„Nu putem schimba (condiționarea actului medical, n.red.) decât repetând și conștientizând faptul că este penal. La medic este cu atât mai grav cu cât nerespectarea legii înseamnă nerespectarea dreptului la viață. (...) Condiționarea este inadmisibilă atunci când ai ales să faci medicină”, mai spune medicul Beatrice Mahler.

O altă soluție vine de la președintele Colegiului Medicilor. „Nu există monopol. Pacientul trebuie să întrerupă relația cu acel medic și trebuie să meargă la un altul”, spune Daniel Coriu.

Caracatița tăcerii. Instituția unde fostul șef a încasat peste 500.000 de lei salariu timp de 4 ani, deși nu a mers nicio zi la serviciu (Libertatea)

Timp de patru ani, Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Mureș a plătit salariul unui angajat și i-a evaluat cu „foarte bine” performanțele profesionale, deși acesta nu s-a prezentat deloc la serviciu. Toți șefii instituției au închis ochii pentru că era vorba de fostul președinte al Autorității Naţionale Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Radu Chețan Roatiș, arată o anchetă a DNA. În timp ce era plătit de la DSVSA Mureș, Roatiș se ocupa de afaceri.

Se mişcă banii unei noi generaţii de antreprenori în turism. Zece antreprenori români au investit zeci de milioane de euro în hoteluri de patru şi cinci stele în Brăila, Tulcea, Arad, Slatina, Hunedoara şi Târgu-Jiu (Ziarul Financiar)

Hotelurile devin tot mai atractive pentru antreprenorii care vor să îşi diversifice portofoliile de investiţii.

Tot mai mulţi antreprenori care au businessul principal în agricultură, industrie sau bănci investesc în hoteluri de zeci sau sute de camere sub o marcă proprie sau internaţională.

România are o rată foarte mică a hotelurilor afiliate la un brand internaţional, existând însă potenţial de dezvoltare pe acest segment.

Condorm unui studiu din 2020 al companiei de consultanţă Trend Hospitality, doar 5% din hoteluri din România erau afiliate unui brand internaţional. În Bucureşti, gradul de afiliere este mult mai mare. Astfel, datele companiei arătau că în Bucureşti gradul de afiliere depăşea 40% din numărul de camere.

Cel mai mare proiect logistic al României: implementarea SGR și construirea economiei circulare (CursDeGuvernare)

Teoretic, până în luna noiembrie a acestui an, compania ReturRo, la care guvernul are o parte de 20%, ar urma să organizeze centre logistice și de colectare a ambalajelor folosite, să organizeze preluarea și trimiterea la reciclare și să pună la punct sistemul de restituire a garanțiilor către consumatori: peste 100.000 de companii din România vor fi implicate în acest proces.

Dar sistemul SGR (Sistemul de Garanție-Returnare) doar un pas în configurarea economiei circulare – noua industrie care deja a început să prindă în România și care urmează să o aducă la nivelul de reciclare a deseurilor de orice fel al celorlalte state din UE.

Pentru România, marea provocare este cea de organizare a unui sistem atât de mare și de complex: în cazul că va reuși, până la 90% din ambalajele folosite ar putea fi reciclate – cam acesta e procentul în statele în care implementarea SGR s-a dovedit un succes:

E vorba de miliarde de euro – atât în aportul pe care-l poate aduce această industrie anual, cât și în economia de materiale ”virgine”.

România dopată (Gazeta Sporturilor)

După Simona Halep, o altă sportivă română de top a fost depistată pozitiv la o substanță interzisă. E vorba de floretista Maria Boldor, medaliată cu bronz la Campionatele Mondiale din 2022. Scrimera în vârstă de 26 de ani a fost depistată la proba A cu ostarină, un anabolizant interzis de WADA (agenția Mondială Antidoping) în 2008. România are în prezent 50 de sportivi suspendați din cauza dopajului.