Mașinăria imobiliară a primarului din Sinaia. Lucian Bode, ultimul ei client (Recorder)

Mașinăria imobiliară a primarului din Sinaia. Lucian Bode, ultimul ei client (Recorder)

Primarul unui oraș simbolic al României dă o lecție întregii țări despre ce înseamnă îndrăzneala acumulată prin conservarea puterii vreme de aproape două decenii: reinventează harta zonei istorice a localității pe care o conduce și-și construiește o vilă într-un loc ultracentral al acesteia.

Numele lui e Vlad Oprea, are 54 de ani, iar pe ultimii 18 i-a petrecut în funcția de primar al localității Sinaia, ca reprezentant al Partidului Național Liberal (PNL).

Vila pe care Oprea și-o ridică în „centrul centrului” orașului Sinaia reprezintă încununarea unui lanț de operațiuni financiaro-administrative care subîntind o tranzacție cu zeci de mii de euro purtați „la sacoșă” și o retrocedare pe care el însuși a aprobat-o, în condiții obscure.

În cursul anului trecut, prăvălia imobiliară a familiei Oprea l-a servit cu un teren și pe unul dintre cei mai puternici colegi de partid ai primarului. Este vorba despre secretarul general al PNL, ministrul de Interne, Lucian Bode. Terenul provenea dintr-o pădure administrată de Romsilva, ai cărei arbori fuseseră rași sub pretextul amenajării unui „complex sportiv”, care nu a mai fost realizat niciodată.

Bode a cumpărat terenul cu un discount pe care „cooperativa” primarului din Sinaia rareori îl acordă. A plătit pentru el cu circa 40 la sută mai puțin decât prețurile cu care sunt tranzacționate proprietățile din aceeași zonă.

Primarul din Sinaia a refuzat să răspundă la întrebările Recorder.

Ministrul Lucian Bode a ignorat, la rând lui, apelurile și mesajele reporterului.

Raed Arafat cumpără cu 12 milioane de euro o clădire pentru IGSU (Libertatea)

Tranzacția este pe ultima sută de metri și face parte din planul lui Raed Arafat de a strânge laolaltă toate structurile pe care le comandă.

Clădrea din sticlă, construită în 2005, are o suprafață de 9.238 de metri pătrați și este deținută de oameni de afaceri israelieni.

Citiți mai mult în Libertatea.

Armata Română își primenește aeronavele de luptă (Adevărul)

Forțele Aeriene Române renunță la MIG-21 LanceR, modernizează aeronavele C-27J Spartan și C-130 Hercules, dar nu dau semne că ar vrea să achiziționeze elicoptere, scrie Adevărul.

Forțele Aeriene Române (RoAF) trec prin mai multe procese de modernizare a tehnicii de luptă. Este vorba, între altele, de un serios upgrade adus avioanelor de transport ale RoAF, dar și de mult așteptata pensionare a vechilor și deja periculoaselor MIG-21 LanceR.

Concret, se va realiza, în primul rând, o modernizare a sistemului de avionică al aeronavelor C-27J din dotarea Ministerului Apărării Naționale (MApN). Este vorba de cele 7 aeronave Spartan care, alături de avioanele C-130 Hercules, sunt „caii de povară” ai Forțelor Aeriene Române. Ele sunt folosite la misiuni tactice inclusiv pentru Forțele pentru Operații Speciale, în misiuni de menţinere a păcii şi umanitare, asigurând transportul aerian direct în teatru de operații, ziua şi noaptea. Modernizarea aparatelor va costa peste 88 de milioane de euro și, conform unui document guvernamental, aceasta se va face parțial în România, la Romaero, în urma unei colaborări cu compania italiană Leonardo Aircraft Division.

Complicatul exit al Lukoil din România: e bătaie pe benzinării, puţin interes pentru rafinărie, iar vânzarea ar viza şi Marea Neagră. Cine stă la pândă? (Ziarul Financiar)

„Benzinăriile sunt perla coroanei“, spun surse din piaţă. „Dar ceea ce se încearcă este o vânzare la pachet a operaţiunilor.“

Ruşii de la Lukoil deţin pe plan local trei businessuri gestionate prin firme diferite. Cele 315 staţii de alimentare, cu răspân­dire naţională, sunt grupate pe compania Lukoil România, un business de 7,9 miliarde de lei anul trecut, cu un profit net de 160 de milioane de lei.

Activităţile de rafinare sunt con­centrate de Petrotel-Lukoil, ruşii deţinând o rafinărie în Ploieşti, cea mai mică din România încă funcţională, cu o capacitate de 2,4 milioane de tone. În cazul Petrol-Lukoil, cifra de afaceri din 2021 a fost de circa un miliard de lei, în scă­dere cu 72% faţă de 2020, dar cu un mic profit de 27 mil. lei. Rafinăria funcţiona cu petrolul rusesc, marfă care de anul trecut este sub embargo la nivelul UE, potrivit ZF.ro.

România pe harta europeană a ajutoarelor de stat. Riscurile competiției europene a subvențiilor (CursDeGuvernare)

Cu măsuri de ajutor de stat de circa 4,8 miliarde de euro aprobate de Comisia Europeană, în baza legislației relaxate cu scopul de a permite statelor UE să atenueze efectele războiului, România (cu mov în graficul de mai jos) se află pe locul zece la nivel european.

Are în fața state precum Austria sau Grecia, dar e în urma altor țări din regiune, precum Polonia și Ungaria, reiese din datele consultate de CursdeGuvernare.

Datele se referă la 2022 – an în care politicile de combatere a inflației din SUA au declanșat un adevărat război al subvențiilor și, astfel, a susținerii de către state a competitivității economiilor.

Dimensiunea subvențiilor acordate de statele membre variilor sectoare și companii afectate de criza generată de războiul din Ucraina a devenit o miză mare la nivel european:

UE trebuie să prevină potențiale dezinvestiri cu care s-ar putea confrunta, în situația în care companiile vor prefera să deschidă fabrici în SUA, care oferă subvenții substanțiale pentru investiții în tehnologii de viitor, în baza Legii de reducere a inflației (IRA).

„Nu doriți un pachet gratuit?” Cât de agresivă este promovarea produselor din tutun în România (Europa Liberă)

Industria tutunului din România continuă campania de promovarea agresivă a produselor din tutun în România, profitând de vidul legislativ din jurul acestor produse, spun specialiștii implicați în eforturile de reducere a fumatului.

Peste 50.000 de copii cu vârsta între 13 – 15 ani sunt consumatori constanți de tutun. În medie, minorii fumează 83.027.280 de țigări pe an, potrivit Global Youth Tobacco Survey, iar adolescenții sunt asaltați de reclame, spune directoarea programului „2035 fără fumat”, Ramona Brad pentru Europa Liberă.

Potrivit analizei de situație a INSP din 2021, în România, 4,3% dintre adulți au consumat produse din tutun încălzit, 1,3% sunt consumatori curenți. Legislația privind tutunul nu reglementează suficient aceste produse, astfel încât 79% din fumătorii au declarat că aleg aceste produsele pentru că „pot fi consumate în momentele și în locurile în care fumatul de tutun nu este permis.”

În 2023, promovarea acestor produse rămâne, în continuare, nereglementată, astfel încât marile companiile de tutun pot folosi metode publicitare agresive, interzise deja în alte țări europene.