Taxa de solidaritate, mărul discordiei dintre PSD și PNL. Ce își reproșează cele două partide (Adevărul)

Taxa de solidaritate, mărul discordiei dintre PSD și PNL. Ce își reproșează cele două partide (Adevărul)

Marile partide ale Coaliției au reînceput disputele pe tema impunerii unei taxe care să fie aplicată companiilor cu venituri foarte mari, PSD pretextând că așa ar putea să scadă impozitarea muncii, în timp ce PNL arată că măsura ar duce la o explozie a prețurilor.

În ultimele zile, contrele dintre liderii PSD și PNL s-au accentuat mai ales în ceea ce privește oportunitatea impunerii unei taxe de solidaritate, similară celei aplicabile companiilor din energie, firmelor cu venituri mari. Iar între cele două mari partide ale guvernării a fost un ping-pong privind argumentele pro și contra. Potrivit unor surse din interiorul PSD, partidul care a deschis discuția pe tema noii taxe, care ar fi impusă într-un Guvern condus de un social-democrat, motivul ar fi că Ministerul Finanțelor are nevoie de fonduri la buget, mai ales dacă OMV nu va plăti niciun ban din taxa de solidaritate, așa cum a anunțat deja. Impunerea unei taxe de solidaritate de PSD ar însemna venituri între 3 miliarde și 3,5 miliarde de lei în plus la venitul de stat, potrivit surselor citate.

Însă ceea ce nu spun social-democrații este că tot ei se opuneau măsurilor de scădere a impozitării muncii în primăvara lui 2022, când Florin Cîțu încă era președinte PNL, iar liberalul propunea în Coaliție diminuarea contribuției pentru asigurări sociale (CAS) de la 25% la 20%, astfel încât să resimtă și angajații din sistemul privat măsurile cu impact economic, nu doar bugetarii.

Liberalii au precizat din start că nu susțin majorarea sau introducerea de noi taxe sau impozite care „ar aduce o povară pe umerii unui mediu economic care se confruntă deja cu probleme”.

Citiți mai mult în Adevărul.

Ne distrugem economia mai ceva ca ucrainenii, fără să ne atace nimeni. Avem idioții noștri utili, gata să servească pe oricine dă mai mult (Republica)

Economistul Cristian Păun, profesor la ASE, face "un mic și banal calcul pentru dl. Ciolacu. Patriot, socialist, democrat, ignorant, prost sfătuit și consiliat și, mai ales, iubitor de patrie și popor.

Pentru Dacia România lucrează cam 13.000 de salariați și pentru Ford România cam 6.000 de salariați. Plus industriile conectate la cele două fabrici, alea care sunt. Cele două companii dau jumătate din exporturile României. Plus alte taxe și contribuții, nu doar impozitul pe profit, la ambele fiind în creștere în 2021 față de anii anteriori.

Pentru Dacia Renault taxa de solidaritate de 1% aplicată cifrei de afaceri a companiei ar reprezenta o sumă de 2,2 ori mai mare decât profitul net. Ar genera o pierdere companiei de -121.542.872 lei.

Pentru Ford România taxa de solidaritate aplicată de 1% aplicată cifrei de afaceri ar genera un impozit suplimentar de: 115.185.309 lei. Adică, o pierdere pentru companie de -53.520.596 lei.

Concluzia: ar trebui să încetăm urgent cu aberațiile fiscale.

Orice politică publică, mai ales cea fiscală, ar trebui să aibă în spate astfel de calcule care trebuie bine fundamentate și prezentate tuturor. Al naibii program de guvernare: să pui pe butuci toată România, provocând pierderi pe bandă rulantă. Din solidaritate, auzi tu!".

Integral pe pagina Republica.

Niciun buget din țările UE nu se bazează pe venitul din profiturile companiilor (Ziarul Financiar)

PSD vrea mai mulţi bani din impozitarea companiilor, dar datele statistice arată că nicăieri în Uniunea Europeană statele nu se bazează pe veniturile din impozitul companiilor decât marginal, cu un procent maximal de 3,7% în Belgia sau unul la limita de jos de 1,2% în Ungaria.

Venitul bugetului din impozitul pe salarii şi venit este de 2,3% din PIB în România, de 8% din PIB în Polonia şi de 9,8% din PIB în Germania.

Explicația este că firmele plătesc oricum alte impozite, dincolo de profit.

Continuarea în ZF.

DNA anchetează modul în care a fost închiriat apartamentul de 6.500 de lire al directoarei ICR Londra. Cazul, dezvăluit de Libertatea în urmă cu două luni (Libertatea)

Mai multe persoane au fost audiate în ultimele zile ale lunii ianuarie de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA), care au fost sesizați cu privire la un potențial abuz în serviciu în cazul închirierii apartamentului șefei Institutului Cultural Român de la Londra, actrița Catinca Maria Nistor, potrivit mai multor surse Libertatea din ICR și MAE.

ChatGPT, moartea eseului academic? Ce spun cinci profesori universitari din România despre cum va influența AI evaluarea studenților (PressOne)

De la apariția sa, la finalul lunii noiembrie 2022, ChatGPT s-a bucurat de un val de entuziasm uriaș. Peste un milion de persoane l-au încercat încă din prima săptămână de apariție, potrivit dezvoltatorilor.

Însă teama că ChatGPT ar putea fi folosit în moduri frauduloase de elevi sau studenți au determinat deja anumite școli și universități să interzică cu totul utilizarea lui.

Cum e privit în mediul universitar din România ChatGPT? Cât de justificate sunt temerile legate de modul în care poate fi utilizat de studenți? Ce poate și ce nu poate face ChatGPT, la nivelul la care e acum, și cum poate fi el folosit în activitatea academică?