Marea butaforie PNL-PSD și nesiguranța lui Ciolacu (G4Media.ro)

Cutremurele din Turcia nu activează zona seismică Vrancea (Adevărul)

Turcia și România stau pe două baze tectonice diferite, iar un seism devastator precum cel de luni, din Turcia, nu poate influența zona seismică Vrancea, explică expertul Gheorghe Mărmureanu. Acesta arată că nici cele cinci seisme care au avut loc ieri dimineață nu trebuie să ne îngrijoreze.

„Vorbim de cutremure obişnuite, care intră în cotidian, ca să spun aşa. Putem avea şi 60 de astfel ce cutremure într-o lună, dar acest lucru nu însemnă nimic. Nu au nici cea mai mică legătură cu următorul mare seism care va veni în zona seismică Vrancea. Aici vorbesc de un seism puternic, cu acceleraţii care pot avea urmări devastatoare. Acesta vine, cel mai probabil, spun eu, în 2040 cu aproximaţie de un an”, a precizat expertul.

Pe larg în Adevărul.

Cum ar răspunde sistemul de sănătate din România la un cutremur de magnitudinea celui din Turcia. Două mari spitale din București ar pica (Libertatea)

La aproape 46 de ani de la cutremurul din ‘77, starea infrastructurii de sănătate din România lasă mult de dorit în ceea ce privește capacitatea de răspuns la un cutremur de magnitudinea celor care au avut loc în Turcia. Spitalele care deservesc mii de oameni, la un seism de magnitudine 7,5, s-ar prăbuși pur și simplu.

Printre acestea se află şi cele două institute de la Fundeni, unele dintre cele mai scumpe şi greu de înlocuit structuri medicale de stat din România. În fiecare an, medicii salvează sute de vieți aici.

Institutul Naţional de Boli Cardiovasculare este singurul centru cu acest profil din sudul României, așa că preia cazuri serioase din toată regiunea. La Institutul Clinic Fundeni funcţionează patru centre de excelenţă în gastroenterologie, mai multe secţii de hematologie şi de oncopediatrie. Tot aici se fac aproape toate tipurile de transplant: de rinichi, ficat, pancreas și măduvă.

Mulți dintre pacienții tratați la Fundeni nu ar avea unde să fie direcționați, dacă s-ar întâmpla ceva cu spitalul. În plus, la Fundeni se află, în orice moment al zilei, mai mult de 1.000 de pacienţi cu boli grave, peste 1.500 de medici, asistenţi medicali şi studenţi, personal supraspecializat şi aparatură de înaltă performanţă.

O altă mare problemă este amplasarea celui mai mare Centru de Transfuzii Sanguine într-o clădire cu risc seismic.

Activitatea CTS se desfășoară într-un fost bloc de locuințe, o clădire veche din anii ‘40. Nu a fost niciodată reabilitată și prezintă risc la cutremur, incendiu şi inundaţii.

Centrul de Transfuzii Sanguine deservește 60 de spitale.

Integral în Libertatea.

Marea butaforie PNL-PSD și nesiguranța lui Ciolacu (G4Media.ro)

Cele două mari partide din coaliție, PNL și PSD, se lansează periodic în confruntări pe diverse teme de guvernare, încât ai impresia că doar un partid se află la putere, iar celălat în opoziție. Rolurile de schimbă, liberalii sau pesediștii sunt când la atac, când atacați.

Contrele politice par mai degrabă o butaforie politică prin care PNL și PSD se străduiesc să își țină alegătorii în priză după marele blat făcut la guvernare de cele două mari paride aflate, teoretic, pe poziții ideologice ireconciliabile. Pe măsură ce se apropie alegerile, vom vedea foarte probabil tot mai des poziționări prin care liberalii și pesediștii vorbesc cu alegătorii lor, le spun ce vor să audă pentru a-i face să uite că ambele partide guvernează bine-merci împreună de peste un an.

Tandemul Ciucă-Ciolacu funcționează perfect. Blatul dintre PNL și PSD se vede cel mai bine la nivelul celor doi lideri, legați nu doar printr-o mai veche prietenie, de pe vremea când amândoi activau la Buzău, ci mai ales de conștiința faptului că niciunul nu poate supraviețui de fapt fără celălalt. Marcel Ciolacu este tot atât de lider în PSD cât este Nicolae Ciucă în PNL. Altfel spus, conduce partidul câtă vreme are ceva de împărțit, dar dacă în luna mai nu va fi numit premierul României, va avea o mare problemă internă.

Citiți comentriul semnat de jurnalistul Dan Tăpălagă pe pagina G4Media.ro.

Ce se întâmplă dacă prefectul Toni Greblă atacă în instanță planurile urbanistice care protejează ”Vechiul București” și cine are de câștigat din asta (HotNews.ro)

Ce se întâmplă dacă dacă prefectul Capitalei, Toni Greblă, va ataca în instanță PUZ-urile pentru zonele procedate? Planurile urbanistice care protejează ”Vechiul București” se suspendă și se va putea construi aici în baza reglementărilor din Planul Urbanistic General. În o parte din aceste zone se vor putea demola clădirile vechi care nu sunt monument istoric și se vor putea construi clădiri mai înalte și cu o arhitectură și materiale în dezacord cu casele vechi.

Cea mai mare miză o reprezintă însă spațiile verzi din aceste zone, care rămân cu o protecție mult mai mică, deci ar putea fi betonate. Principalii beneficiari ai suspendării PUZ-urilor pentru zone protejate sunt mai multe proiecte imobiliare controversate, o parte aprobate de administrația Firea: str. Modorgan 1A, Șoseaua Kiseleff 45, Icoanei 2-8, Bulevardul Primăverii 1A.

Analiza Catiușei Ivanov este disponibilă pe pagina HotNews.ro.

Prefectul Greblă dă înapoi: Nu am de gând să atac PUZ-urile din zone istorice. Vrem doar să vedem dacă există (SpotMedia)

Prefectul Capitalei, Toni Greblă, susţine că nu ar vrea să atace în instanţă cele 86 de PUZ-uri din zonele istorice, doar vrea să se asigure că ele există.

Greblă a cerut să-i fie puse la dispoziţie documentaţiile respective, după ce într-o adresă a Primăriei Capitalei se arăta că acestea nu ar exista în arhiva PMB, arată SpotMedia.