Cutremurul din Turcia: salvatorii care țin România pe harta Europei (DW)

Capitala are 2.200 de clădiri în pericol de colaps (Adevărul)

Specialiștii susțin că un cutremur ca acela de luni, din Turcia, ar fi catastrofal și pentru București deoarece aici peste 2.200 de clădiri sunt foarte șubrede, cu risc ridicat de prăbușire la cutremur, dar, în total, 23.000 de clădiri ar suferi avarii semnificative în condițiile unui seism puternic.

Dacă situaţia clădirilor vechi a mai fost dezbătută la nivel naţional, specialiştii trag un semnal de alarmă și cu privire la rezistenţa clădirilor mai noi, inclusiv a celor construite după anul 1990, care ar trebui, teoretic, să respecte anumite normative. Cu toate acestea, acest lucru nu se întâmplă întotdeauna, iar, din cauza nepăsării, un cutremur precum cel din Turcia ar putea pune la pământ chiar şi clădiri nou construite.

De multe ori, românii aruncă banii pe locuinţe construite prost, fără a verifica înainte de a face achiziţia calitatea lucrărilor, în cartea tehnică a construcției.

Citiți mai mult în Adevărul.

Cum ne protejăm în caz de cutremur? Peste 80% dintre bucureșteni cred că nu este responsabilitatea lor să se pregătească pentru un dezastru (Libertatea)

În cazul unui seism puternic, cu efecte devastatoare, pompierii nu vor face față singuri în salvarea oamenilor. În primele ore de după dezastru, vor fi ocupați să scoată victimele de sub dărâmături. Este esențial să avem pregătire individuală în astfel de situații, atrag atenția autoritățile și ONG-urile, pentru a ne crește șansele de supraviețuire și pentru a sprijini eforturile echipelor ISU.

Specialiștii estimează că, în cazul unui cutremur precum cel din 1977, cel mai devastator din România, trei sferturi din populație ar avea de suferit. Vorbim de cel puțin 42.000 de morți și 300.000 de răniți.

Doar 16% dintre bucureșteni consideră că pregătirea în caz de dezastru este responsabilitatea lor.

Ce putem face înainte, în timpul și după cutremur detaliază Libertatea.

Cutremurul din Turcia: salvatorii care țin România pe harta Europei (DW)

Imediat după ce Ankara a decretat stare de alertă de grad patru, care implică recursul la asistență internațională, conducerea Inspectoratului pentru Situații de Urgență s-a reunit luni dimineață, la scurt timp după ce la București s-a aflat de dezastru, și a decis să sară în ajutorul Turciei. Câteva ore mai târziu se vorbea deja despre primul echipaj străin de intervenție ajuns în zona cataclismului iar acesta era din România.

Sunt specialiști în căutare-salvare, câte doi medici și asistenți de la SMURD și, împreună cu ei, câini special antrenați la Clubul Câinilor Utilitari pentru astfel de misiuni.

Un lucru pare cert: acolo unde politicienii și instituțiile reprezentative pentru relații internaționale, începând chiar cu Președinția statului, au eșuat în încercarea de a impune România ca lider regional, au reușit mai multe cetățenii obișnuiți. Pe de o parte, cei care s-au mobilizat să îi protejeze pe refugiații ucraineni, în primele zile de la invazia rusă. Pe de alta, angajații serviciilor de intervenție trimiși de-a lungul ultimilor ani în Grecia, Franța, în Albania sau, acum, în Turcia. Aceștia au pus România pe harta partenerilor de încredere în familia europeană, scrie jurnalistul Cristian Ștefănescu pe pagina DW.

Salariile tuturor angajaților din sistemul de învățământ ar putea întârzia luna aceasta (EduPedu)

Luna aceasta salariile majorate ale angajaților din sistemul de învățământ ar putea întârzia, anunță mai multe sindicate, pentru că ministerul Educației a purtat negocieri pentru prelungirea contractului cu firma SIMAVI, cea care livrează aplicația Edusal prin care se calculează salariile angajaților din sistemul de învățământ. “În urma discuțiilor cu ministerul ni s-a spus că cei de la SIMAVI și-au luat angajamentul să livreze până mâine (n.red 8 februarie) kitul actualizat Edusal pentru plata salariilor în care se pot opera creșterile salariale”, spune liderul Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, Marius Nistor pentru Edupedu.ro. La rândul său, ministerul Educației spune într-un răspuns solicitat de Edupedu.ro, “că face eforturi, astfel încât programul actualizat să fie livrat unităților de învățământ într-un interval de timp care să permită plata, la timp, a salariilor”.

Edusal este aplicația de salarizare din sistemul de învățământ, gestionată de SIMAVI, companie rezultată din SIVECO. Aceasta din urmă a realizat SIIIR – Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România, în anii 2013-2015, în perioada Guvernelor Ponta, fiind un proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Capacității Administrative 2007-2013. A costat circa 18 milioane de lei.

Edusal a fost o aplicație oferită inițial gratuit celor de la Ministerul Educației. În prezent contractele ministerului cu compania SIMAVI pentru gestionarea Edusal și SIIIR nu sunt transparente și nu există informații publice despre acestea.

De ce a contestat Eugen Tomac singur la CJUE decizia care a blocat intrarea României în Schengen. „Guvernul României nici măcar nu mi-a răspuns” (HotNews.ro)

Europarlamentarul român Eugen Tomac a contestat la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), decizia Consiliului JAI prin care României i s-a respins intrarea în Schengen. Mai exact, Tomac a cere CJUE să constate nelegalitatea deciziei Consiliului JAI în urma votului de pe 8 decembrie, 2022.

Eurodeputatul român consideră că decizia Consiliului European de a respinge intrarea României în Schengen a fost „un abuz de putere”. Acesta își argumentează demersul susținând că premisele ca România să fie acceptată sunt îndepărtate în contextul în care liderii Austriei și Olandei au anunțat recent, într-o conferință de presă, că spațiul Schengen nu se mai extinde până nu se reformează.

Hotnews.ro a vorbit cu eurodeputatul român pentru a afla mai multe despre demersul său, care sunt argumentele care au stat la baza acestui demers și ce ar putea să schimbe pentru România o decizie a Curții de Justiție europeană.