Cancerul face ravagii în România. Niciun progres într-un deceniu (G4Media.ro)

Corespondență din Turcia. „Efort naţional pentru ajutorare, dar coordonarea e dezastruoasă”, spun turcii. Drumul ajutoarelor spre est e sinuos (Libertatea)

Libertatea a ajuns în Turcia și urmează lungul drum al ajutoarelor pe autostrăzile care leagă Istanbulul de estul țării.

10.000 de clădiri afectate. Aproape 13.000 de morți și circa 10 milioane de oameni afectați. De la Edirne, de unde începe Turcia, și până la aproape 2.000 de kilometri distanță, în zona muntoasă care desparte țara de Armenia sau Iran, turcul care te primește cu un „Hagi” spus din toată inima e, acum, mai reținut.

Drumurile sunt aglomerate de la Istanbul până în centrul Turciei. Sunt multe TIR-uri pe banda unu, iar uneori autostrăzile oricum înzăpezite se blochează din cauza traficului greoi. Zăpada e o noutate pentru mulți dintre ei.

Un prim hub de strângere a ajutoarelor este la Istanbul. Însă de-aici pleacă și greutățile. O femeie care nu vrea să-şi decline identitatea povestește cum prietena sa a fost arestată de poliţia din Istanbul după ce a criticat autorităţile pe Twitter pentru că nu au reacţionat la timp şi şi-a pierdut părinţii sub dărâmături.

Cititți corespondența din Turcia în Libertatea.

Capitala se mobilizează pentru a ajuta Turcia (Buletin de București)

Se strâng ajutoare pentru oamenii afectați de cutremurele din Turcia.

Două primării din Capitală s-au organizat deja și pun la dispoziția oamenilor centre de colectare amenajate în două unități de învățământ. Se pot dona obiecte de imbrăcăminte, mancarea neperisabilă, baterii, obiecte sanitare și de igienă personală, aeroterme.

Buletin de București arată unde se strâng donații în sectoarele 3 și 4.

Salvatorii români au scos de sub ruine până acum patru persoane / Intervenţii de câte 20 de ore (HotNews.ro)

Salvatorii români care acţionează în Turcia au scos de sub ruine până acum patru persoane. Miercuri, în timpul acţiunii de recuperare a unui tânăr de sub dărâmături, s-a produs un cutremur de 4,2 care a îngreunat operaţiunile de salvare. În acest caz, intervenţia a durat 20 de ore.

Joi dimineaţă, echipa se deplasează la o nouă clădire P+8, prăbuşită total, pentru a căuta supravieţuitori, anunţă IGSU, citat de HotNews.ro.

Cancerul face ravagii în România: Suntem sub media europeană la număr de cazuri, dar cu mortalitate mai mare și extrem de ridicată între 15 și 64 de ani / Cancerul de plămâni și de sân, cea mai mare incidență / Niciun progres într-un deceniu – raport al Comisiei Europene (G4Media)

Comisia Europeană împreună cu OECD a publicat joi primele profiluri de țară privind cancerul. Raportul privind România arată că într-un deceniu nu s-a înregistrat niciun progres și, deși țara noastră se situează sub media europeană ca număr de cazuri, are o mortalitate mai mare și în creștere, inclusiv la cancerele tratabile. Principalele cauze identificate sunt legate de lipsa prevenției, de programele de screening, aflate în fază incipientă și de rata redusă de depistare precoce.

Cel mai îngrijorător este faptul că România înregistrează rate de mortalitate extrem de ridicate la tineri și persoanele active, de până la 64 de ani, față de majoritatea țărilor europene, unde mortalitatea crește după 65 de ani.

G4Media a analizat documentul.

Anomaliile din Sănătate. Deşi medicina evoluează, în România creşte mortalitatea prin cancer. „Avem medici, avem cu cine să ne tratăm, în schimb nu avem investigaţii şi nu avem tratamente” (Ziarul Financiar)

Cancerul este a doua cauză de mortalitate în România, după bolile cardiovasculare, potrivit profilului de ţară realizat de Comisia Europeană şi OECD.

În România, în 2019, au fost 264 dr decese la 100.000 de locuitori din cauza cancerului.

În 2022 Programul Național de Oncologie a avut un buget de 640 de milioane de euro, cu 7 miliioane mai mult față de anul anterior.

Ziarul Financiar a început o serie de articole prin care prezintă situaţii concrete care arată anomaliile din sistemul medical.

Cancerul de sân reprezintă principala cauză de mortalitate la femei, iar la cancerul de col uterin suntem pe primul loc în UE, dar la screening suntem codaşi. Doar 3 femei din 100 au beneficiat de analize în programul naţional.

Vor Ciucă și Bode să-i bage la închisoare pe protestatari? Închisoare pentru „tulburarea liniștii publice”, un proiect periculos (PressHub)

Un nou proiect de lege depus de premierul Nicolae Ciucă și ministrul de Interne Lucian Bode vizează modificări ale Codului Penal care au speriat societatea civilă: pedeapsa cu închisoarea de la 1 la 5 ani pentru ce care comit fapte de ultraj sau deranjează ordinea și liniștea publică. Până acum, aceștia plăteau doar o amendă.

Prevederea controversată este cea prin care pedeapsa se mărește de la 2 la 7 ani de închisoare „dacă fapta este săvârșită de două sau mai multe persoane împreună“.

Avocatul Cristian Ene consideră că, la acest moment, nu există atât de multe cazuri de ultraj pentru a schimba legea actuală.

Ar trebui să existe un temei solid pentru a modifica prevederile actuale ale legii.

„Trebuie să avem o statistică prin care să se arată că în ultimii ani s-a înregistrat o creștere simțitoare a acestor comportamente de natură penală.”

Avocatul a mai explicat pentru PRESShub că „persoanele care organizează proteste, în mod legal, nu sunt subiectul infracțiunii de tulburare a oridinei și liniștii publice.”

România, sac de box pentru politicienii unguri (Adevărul)

Startul a fost dat de președintele Comisiei de politică externă din Parlamentul Ungariei, care a afirmat că autoritățile române îi împiedică pe secui să arboreze steagul Ținutului Secuiesc, deși aceștia îl flutură la manifestările lor. În ciuda reacției MAE, care l-a convocat pe ambasadorul maghiar, atacurile au continuat. Specialiștii consultați de Adevărul văd acuzațiile venite din partea politicienilor maghiari ca pe o strategie de diversiune. Putrea de la Budapesta atacă autoritățile de la București ca să distragă atenția de la problemele interne și de la alianța cu Putin.

De ce nu are aer să crească traficul de pasageri pe aeroporturile din România (Panorama)

Traficul aerian din România a reușit după pandemie o recuperare mult mai rapidă decât se așteptau specialiștii. În 2022, pe aeroporturile din România tranzitul de pasageri a depășit 21 de milioane, înregistrând o creștere cu 87,5% față de 2021 și fiind la un pas de cifra record din 2019, de peste 23 de milioane de pasageri. Acest lucru i-a făcut pe decidenții din domeniu să spere că, până în 2040, România va ajunge la un tranzit de 50 de milioane de pasageri.

Cu o infrastructură aeroportuară uzată și cu lipsa unei strategii clare de atragere a turiștilor în România, acest deziderat pare a fi unul extrem de ambițios.

Continuarea pe pagina Panorama.