Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Ce poate învăța România de la R. Moldova și Iohannis de la Maia Sandu (DW)

presedinte_rep_moldova_maia_sandu_29_iulie_2022.jpg

Maia Sandu şi Klaus Iohannis, la Bucureşti, 29 iulie 2022
Sursa imaginii: 
site-ul Administrației Prezidențiale

În brațele cui va exploda bomba? (SpotMedia) - Hidroelectrica, cel mai ieftin producător de energie, cucereşte piaţa furnizării după doi ani de preţuri şoc: compania este la un pas de careul de aşi (Ziarul Financiar) - Spitalul românesc unde medicii vor să se întoarcă are roboți, tuburi cu vacuum și alte investiții futuriste (Panorama) - Harta nivelului de educație din România (Adevărul)

Ce poate învăța România de la R. Moldova și Iohannis de la Maia Sandu (DW)

La Chișinău guvernul se schimbă din rațiuni strategice, în vreme ce la București, înaintea rotativei, nici măcar principiile nu sunt luate foarte în serios, scrie jurnalista Sabina Fati.

Ce-ar putea învăța liderii români din politica dusă de Maia Sandu? În primul rând, că interesul național merită pus nu doar deasupra intereselor personale, ci și deasupra celor de partid. Că stabilitatea de dragul stabilității, chiar și în vremuri de război e inutilă, dacă la umbra ei doar se ascund corupții și nu crește nimic. Apoi, elita puterii bucureștene ar mai putea înțelege din ceea ce se întâmplă dincolo de Prut că politica serioasă are nevoie de strategii pe termen mediu, a căror eficiență se măsoară periodic, nu doar în sondaje de opinie, ci și în realizări efective, că figurile controversate merită să plece înainte să primească votul de blam al publicului și că schimbările, chiar și cele la cel mai înalt nivel pot fi făcute fără zgomot și scandal, cu discreție și bun simț.

În vreme ce la Chișinău schimbarea guvernului este dictată de conjunctura politică și de securitate, la București, rotativa contractuală dintre PSD și PNL, prin care social-democrații urmează să preia conducerea guvernării se tot pune sub semnul întrebării, iar schimbarea nu garantează de loc noi reforme, după eșecul liberalilor în reluarea luptei anticorupție.

Între voința politică asumată de președinta Maia Sandu și tăcerea reflexivă a președintelui Klaus Iohannis în fața vulnerabilităților din guvernul de la București e o prăpastie, pe care liderii români nici nu se gândesc să o depășească.

Citiți mai mult pe pagina DW.

 

În brațele cui va exploda bomba? (SpotMedia)

Întrebarea cheie a perioadei următoare nu este dacă, cum și când va fi făcută rotativa premierilor și a ministerelor. Despre ea, care ar trebui să se producă cel mai devreme la finalul lui mai, suntem momiți să dezbatem intens, ca să nu abordăm un subiect cu mult mai apropiat și mai important, poate chiar subiectul principal, consideră jurnalista Ioana Ene Dogioiu.

Bugetul României se bazează pe banii din PNRR. Dacă PNRR se blochează, tot mecanismul financiar cade în capul guvernării.

Iar reforma pensiilor este un jalon mare. De ce este ea inclusă în PNRR? Pentru că reprezenta una dintre marile vulnerabilități ale României. Raportul de țară al României, realizat de Comisia Europeană, a stabilit că sistemul nostru este nesustenabil, deci trebuie corectat. Potrivit PNRR, până cel târziu în iunie.

Iar principala corecție solicitată vizează pensiile speciale.

De ce sunt atât de greu de tăiat pensiile speciale? Pentru că acolo e foarte multă clientelă. Și cum să te atingi de pensiile primarilor când de la ei aștepți mobilizarea maximă anul viitor?

Nu cred că PSD va asuma să preia șefia Guvernului și a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene înainte să fie clar, în mod miraculos, că jalonul pensiilor va fi fost depășit. Altfel, cui va fi la butoane în momentul blocării PNRR îi va exploda o bombă în brațe.

Articolul integral este pe pagina SpotMedia.

 

Hidroelectrica, cel mai ieftin producător de energie, cucereşte piaţa furnizării după doi ani de preţuri şoc: compania este la un pas de careul de aşi (Ziarul Financiar)

Pe fondul scumpirilor fără precedent, Hidroelectrica a devenit vedeta pieţei de furnizare, preţul mic fiind un avantaj enorm în faţa concurenţilor lipsiţi de producţie proprie.

Compania deţinută de stat a ajuns la o cotă de piaţă pe segmentul de furnizare a energiei de 8,75%, arată datele pentru primele zece luni din 2022 publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), procent mult mai mare faţă de ponderea de 1,24% pe care compania o avea în ianuarie 2021. Hidroelectrica este astfel la un pas de a intra în careul de aşi al furnizorilor de energie din România, primele patru locuri fiind ocupate de companii lipsite de portofolii semnificative de producţie.

Ziarul Financiar reamintește că în 2020, preţul mediu pentru energia spot a fost de 196 lei/MWh. În 2021, a ajuns la 547 de lei/MWh iar anul trecut media de preţ a ajuns la uluitorul nivel de 1.303 lei/MWh. În consecinţă, consumul de energie din România a scăzut anul trecut cu 8%.

 

Spitalul românesc unde medicii vor să se întoarcă are roboți, tuburi cu vacuum și alte investiții futuriste (Panorama)

La Spitalul Județean Bistrița, de ani de zile se fac investiții de ordinul milioanelor de euro. Managerul Gabriel Lazany vorbește despre cele mai recente renovări, precum și despre planurile pentru următoarea finanțare, de 100 de milioane de euro, obținută prin PNRR.

Panorama publică interviul cu actualul manager al Spitalului Bistrița. „Nu știu dacă mai sunt spitale în România care au luat fonduri de contrapartidă de la Ambasada Elveției, de exemplu. Nefiind în UE, ei plătesc niște taxe, pentru că beneficiază de condițiile UE, iar fondurile se dau pe diverse surse de finanțare. Noi am luat 990.000 de franci elvețieni (aproape un milion de euro – n.r.)”, spune Gabriel Lazany.

 

Harta nivelului de educație din România (Adevărul)

Recensământul populației a scos la iveală că în 16 județe proporția celor cu un nivel de educație scăzut, adică fără studii sau maximum cu gimnaziu, o depășește pe a celor cu nivel mediu – liceu/postliceală Județele codașe sunt concentrate în Nord-Est, dar și în Sud. Cum era de așteptat, suntem ultimii din Europa la studii superioare.

 
Revista presei românești - 14 februarie 2023