Ministerul de Externe intră în malaxorul politic din PNL (Adevărul)

Ministerul de Externe intră în malaxorul politic din PNL (Adevărul)

Mai sunt puține săptămâni până în mai, luna în care ar trebui să aibă loc rotația la guvernare, și, cu cât termenul se apropie, nervozitatea crește, dar în mod disproporționat în cele două partide.

În timp ce în PSD lucrurile par mai calme, cel puțin la suprafață, în PNL apele se agită din ce în ce mai puternic. Disputa Rareș Bogdan – Bogdan Aurescu arată evoluții interesante în PNL și o tensiune care erupe public în termeni radicali.

Faptul că alături de Rareș Bogdan au venit colegi cu greutate în partid care l-au atacat vehement pe ministrul de Externe dovedește că nu este vorba despre o simplă ciocnire de orgolii între două personaje, ci o nemulțumire în partid față de titularul de la Ministerul de Externe, în contextul mai larg al schimbărilor politice și al aproprierii viitoarelor alegeri, scrie jurnalistul Ion M. Ioniță în editorial.

Dacă își asumă sacrificarea lui Aurescu, liberalii trebuie să găsească o cale pentru a nu intra în coliziune cu șeful statului, ceea ce este destul de complicat, deși ministrul de Externe le-a ușurat munca adversarilor săi din PNL prin atacurile deloc diplomatice și neuzuale la adresa criticilor primite. După asemenea schimburi de replici în spațiul public, coabitarea devine extrem de improbabilă, comentează Ion M Ioniță.

Integral în ziar.

Fugarii: de ce se lasă România umilită? (DW)

Nababii politicii autohtone care fură, fug și se ascund în state UE de frică să nu facă închisoare, sunt lăsați să scape de justiție prin tăcerea, complicitatea sau nepăsarea guvernului român, scrie jurnalista Sabina Fati pe pagina DW.

Ionel Arsene, președintele Consiliului Județean Neamț, a fugit din România înainte ca judecătorii să pronunțe sentința de 6 ani și 8 luni de închisoare pentru trafic de influență. Marii pești ai corupției autohtone, cum îi numeau liderii UE pe vremea lui Adrian Năstase pe îmbogățiții din politică, reușesc aproape mereu să scape de justiție. Ajung la închisoare doar cei care primesc promisiuni de scăpare neonorate, cei care se cred intangibili și nu pleacă în Italia, în Grecia sau în alte state însorite unde ar putea să-și cheltuie liniștiți banii puși în bănci occidentale.

Dacă ar fi interesați de subiect, liderii (politici de la București – n.red.) ar vorbi cu omologii lor și ar încerca să facă înțelegeri bilaterale, astfel încât cei vinovați să-și ispășească vina în închisorile din România, nu în vacanțe. De câte ori merge la Bruxelles, președintele Iohannis poate discuta cu prim-ministra Meloni a Italiei sau cu premierul Mitsotakis al Greciei despre felul în care țările lor au devenit loc de refugiu pentru corupții români. Apoi discuțiile se pot ramifica la întâlnirile miniștrilor Justiției din UE sau ai miniștrilor de Externe. Sunt o mulțime de pârghii pe care pot apăsa liderii politici români dacă ar vrea să rezolve această situație umilitoare în care e pusă România. Dintr-un motiv necunoscut, însă, ei nu vor, preferă umilirea țării, fiindcă în această ecuație România arată ca un stat slab, aflat la cheremul unei găști de hoți, care se joacă la ruleta internațională cu imaginea țării.

De ce inflația e ”alimentată” de alimente: mixul de șocuri externe și ineficiență internă care ține flămândă o țară bogată (Curs de guvernare)

Măsurile antiinflație nu își fac efectele nici după un an de la inițierea lor – astfel că în luna februarie inflația și-a reluat creșterea, potențată fiind de… prețurile alimentelor: unele produse de bază au ajuns cele mai scumpe din UE, inclusiv din statele vestice ale UE, în ciuda potențialului agricol excepțional. La prețurile de producție, în creștere, la alimentele procesate, se adaugă tendința furnizorilor de-a scumpi, la adăpostul creșterii generalizate a prețurilor, totul pe fondul incapacității României de-a-și crea o industrie alimentară competitivă.

Un Raport asupra inflației, realizat de BNR, explică mecanismul prin care alimentele strică toate socotelile analiștilor și cifrele macroeconomice.

Continuarea pe pagina Curs de guvernare.

Guvernul a lăsat fără tichete educaționale peste 15.300 de copii ai căror părinți nu au venituri. Inspectoratelor școlare li se solicită, la 6 luni de când a început școala și la 5 luni de când au trimis listele finale cu beneficiarii celor 500 de lei, „completarea documentelor” (Edupedu)

Peste 15.300 de copii ai căror părinți au declarat că nu au venituri nu au primit până acum tichetele educaționale de 500 de lei, la 6 luni de când a început anul școlar 2022-2023. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) solicită inspectoratelor școlare transmiterea documentelor de eligibilitate, conform unui document obținut de Edupedu.ro. Acest lucru se întâmplă în situația în care cei peste 15.300 de copii sunt în lista finală a beneficiarilor încă din luna octombrie.

Circulara este semnată de Petronel Munteanu, secretar general adjunct la Ministerul Investițiilor și Finanțelor Europene.

Ce acte trebuie să însoțească cererea completată vedeți pe pagina Edupedu.

Cum s-a produs accidentul feroviar din Teleorman și incredibila tăcere a autorităților (HotNews.ro)

Luni dimineață, în jurul orei 4.00, un tren al CFR Călători a lovit în gara Roșiori Nord un tren de marfă ce transporta mașini, deși inițial aproape toate comunicatele publice spuneau că trenul de pasageri ar fi frânat puternic, pentru a evita o coliziune. Ce s-a întâmplat acolo? Cum a fost posibil ca mai multe instituții ale statului să mintă prin omisiune în comunicatele oficiale, care lăsau de înțeles că de vină sunt mecanicii trenului de marfă?, întreabă HotNews.ro.

La multe ore după producerea accidentului directorul general al CFR Călători, Traian Preoteasa, recunoaște că între trenul de călători și trenul de marfă a avut loc un impact.Preoteasa spune că mecanicul trenului de călători a făcut ceea ce se numeşte ”o depăşire controlată”, intrând pe culoarea roşie a semnalului de cale ferată. ”Dacă dormea, era mai bine, că îl frâna sistemul de siguranţă”. El spune că persoanele rănite în urma evenimentului feroviar au suferit răni după ce trenul de persoane a frânat brusc, nu din cauza impactului cu marfarul.

Noutăți despre grinda de gabarit de la Pasajul Unirii care a omorât un om. „Asta e practica inginerească” (Libertatea)

Două primării, cea a Sectorului 4 și a Municipiului București, Brigada Rutieră a Poliției Române, Inspectoratul de Stat în Construcții și firmele implicate în proiectarea și execuția limitatorului de înălțime nu au putut explica și ce norme de siguranță au fost luate în calcul. ISC vorbește despre „practică inginerească”, dar pretinde că nu există reglementări tehnice specifice, nici la nivel național, nici la nivel internațional.

Pe 23 decembrie 2022, un autocar plin cu turiști greci a agățat limitatorul de înălțime montat la intrarea în Pasajul Unirii din Capitală. Grinda de gabarit a căzut peste autovehicul, care s-a turtit sub greutatea ei, pasagerii fiind prinși în interior ca într-o menghină. Unul a decedat, iar alți 24 de răniți au ajuns la spital.

Libertatea a încercat să identifice care au fost factorii implicați în proiectarea, execuția, montarea și avizarea porții de gabarit, montată la intrarea în pasaj pe ambele sensuri, dar și să afle ce prevăd normele ce reglementează realizarea acestor tipuri de limitatoare de gabarit: materiale de construcție, dimensiuni, greutate.