Cutremur pe piața RCA! ASF a decis insolvența companiei Euroins. Sutele de milioane de euro care lipsesc vor fi plătite de stat – de fapt, de către asigurați (Libertatea)

Cutremur pe piața RCA! ASF a decis insolvența companiei Euroins. Sutele de milioane de euro care lipsesc vor fi plătite de stat – de fapt, de către asigurați (Libertatea)

După două luni cu zeci de articole de ziar publicate, cu documente obținute de redacție de la organizațiile financiare internaționale și cu mărturii ale oamenilor din interiorul ASF, dar și din interiorul companiilor de asigurări, statul a luat la cunoștință oficial joi seară, 16 martie 2023, că a avut loc o nouă insolvență pe piața asigurărilor.

2,5 milioane de români sunt asigurați la compania Euroins, „care are 400 de milioane de euro lipsă față de SCR, cerința de capital de solvabilitate”, potrivit unor surse consultate de Libertatea.

Guvernul va încerca stabilizarea prețurilor RCA la nivelul actual, care au fost deja ridicate cu 71% în 2022, potrivit comunicărilor oficiale, „dar suma pe care statul o va plăti, din nou, pentru această nouă țeapă este uriașă”, au spus surse familiare cu decizia de azi.

Întrebată de ziar, ASF nu a confirmat decizia, autoritatea planificându-și să comunice public vineri dimineață decizia de azi, potrivit informațiilor redacției.

De asemenea, contactată, Euroins inițial nu a reacționat la întrebarea ziarului, dar după publicarea articolului a avut o primă reacție pe subiect: „Până la această oră, Euroins România și Eurohold Bulgaria nu au fost informate despre nicio decizie privind societatea Euroins”.

Euroins a încasat în 2022 peste două miliarde de lei, echivalentul a 400 de milioane de euro, de la asigurații din România, potrivit cifrelor furnizate de ASF pentru Libertatea.

Ce caută biserica în legile învățământului? Cultele unite pentru ipocrizie, traume și tranșee (SpotMedia)

Scandalul diversității și nediscriminării pe criterii de orientare sexuală pornit de cultele religioase dă măsura disfunctionalității societății. Spiritele au fost încinse de trei articole din proiectul legii învățământului preuniversitar, scrie Ioana Ene Dogioiu.

-Art 2, al1. lit b care include diversitatea între valorile care stau la baza învățământului preuniversitar, diversitate definită ca ”respectarea și valorizarea diferitelor perspective culturale, etnice, identitare, a sensibilitățîi și a empatiei, alături de întărirea și pozitivarea imaginii de sine individuale și colective”.

-Art 224, lit e care include printre obligațiile peronalului didactic ”promovarea diversității, că resursă de învățare, pentru a genera elevilor atitudini incluzive și tolerante”;

-Articolul 11 care interzice discriminare pe criterii de vârstă, etnie, sex, origine socială, orientare politică sau religioasă, orientare sexuală sau alte tipuri de discriminare dar și prozelitismul religios”.

Împotriva lor, cultele religioase din România s-au unit în premieră absolută, neatinsă vreodată în numele altor chestiuni de principiu. Cer eliminarea lor pe motiv că diversitatea ar fi o chestiune de ideologie.

Este probabil cea mai îngustă și primitivă înțelegere a diversității posibilă, redusă la diversitatea sexuală. Diversitatea înseamnă cu mult mai mult decât atât, este tot ceea ce ne face diferiți, cu credințele și tradițiile noastre adesea diferite. Doar în lagărul ceaușist trebuia să fim toți la fel, să gândim și să simțim la fel.

Chiar își imaginează cineva că lipsa de educație sexuală, ascunderea și reprimarea diversității la școală vor provoca altceva decât ipocrizie și traume, violență și tranșee?

Niciunde în Europa nu se studiază la școală dogma. Acolo unde religia este disciplină de studiu, ceea ce se învață este istoria, filosofia religiilor. Conținutul dogmatic nu își are loc în școală.

De ce se simt cultele îndreptățite să dicteze politica statului, din care fac parte și agnostici, și atei și art 29 din Constituție? Pentru că li s-a permis.

Noi nu avem liberalism și nici social democrație. Patidele care ar trebui să fie prin ABC-ul ideologic susținătoarele diversității și nediscriminării sunt primele care se disociază de minoritățile sexuale, de educația sexuală, stau în primul rând la toate adunările religioase, trag de toate colivele care le ies în cale.

Liberalul Ciucă nu vrea rotativa de Înălțare. Socialiștii au organizat referendum pentru familia tradițională. Fostul ministru de Externe, social democratul Titus Corlățean, punea prăbușirea băncii americane SVB pe seama LGBTQ.

Biserica este un vector electoral esențial, mai ales când prea multe nu ai de oferit în politică, și pe susținerea ei se bat aproape toate partidele. Și cum AUR amenință să ocupe zona ortodoxă radicală, recuperarea mă tem că se va face cu cedări majore.

Integral pe pagina SpotMedia.

EXCLUSIV Fiscalizarea bacșișului: Românii au plătit oficial bacșiș de peste 11 milioane lei, în cele două luni de când se aplică măsura / Impozitul pe bacșiș declarat se ridică la 1,1 milioane lei (Economedia)

De la începutul acestui an bacșișul oferit de clienți la restaurant este trecut pe nota de plată și pe bonul fiscal și se impozitează cu 10%. Datele obținute de Economedia arată că, în primele două luni de la aplicarea acestei măsuri, bacșișul fiscalizat s-a ridicat la puțin peste 11 milioane de lei.

Ministerul Finanțelor a transmis la solicitarea Economedia că impozitul declarat la plată de industria HoReCa, în urma măsurii de fiscalizare a bacșișului, se ridică la 1.173.277 lei, în perioada cuprinsă între 1 ianuarie și 25 februarie 2023.

Astfel, dacă extrapolăm un impozit de 10%, observăm că bacșișul declarat de restaurante, baruri și alte unități se ridică la peste 11 milioane lei, în aproape două luni.

Spre comparație, estimările privind sumele plătite și, respectiv, încasate sub form e bacșiș, sunt cuprinse între 750 de milioane și 1,5 miliarde de lei, arăta Deloitte.

Datoria externă a României a depăşit 150 mld. euro în premieră, adică jumătate din Produsul Intern Brut (Ziarul Financiar)

Datoria externă a României a crescut în ianuarie 2023 cu 7,5 mld. euro, până la 150 mld. euro, ajungând astfel la aproape triplul rezervelor, care la finalul lunii februarie se afla la 52 mld. euro.

Datoria externă a României creşte accelerat într-o perioadă când tensiunile de pe pieţele financiare sunt la apogeu.

După falimentul a trei bănci din SUA, cu active totale de 300 mld. dolari, miercuri seara Banca Elveţiei a anunţat un ajutor de urgenţă pentru Credit Suisse, de 50 mld. franci elveţieni, a doua mare bancă a Elveţiei.

Întrebarea este care vor fi efectele pentru sistemele ban­care precum cel al României, scrie ZF.

Prezent ieri la o conferinţă or­ga­nizată de BNR şi Banca Europeană de Investiţii (BEI), Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a spus că finanţarea a încetinit din cauza creşterii costurilor de finanţare pe fondul înăspririi politicii monetare şi a standardelor de credit, iar odată cu criza energetică prelungită, tensiunile geopolitice accentuate şi incertitudinea despre perspectivele economice, băncile au fost nevoite să îşi reevalueze nivelul de risc. Chiar dacă guvernatorul BNR susţine că poziţia financiară a sectorului bancar românesc este adecvată, avertizează că riscurile sunt în creştere atât la nivel local, cât şi internaţional. În acelaşi timp, printre vulnerabilităţile pe care BNR le vede sunt riscul mai mare de nerambursare a împrumuturilor din sectorul privat, creşterea serviciului datoriei din cauza ratelor mai mari ale dobânzilor, dar şi legătura strânsă între sectorul bancar şi sectorul gu­vernamental.