Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


ASF are nevoie de un an ca să stabilească dacă o companie de asigurări este solvabilă sau nu. Între timp, aceasta poate crea pagube de sute de milioane de euro (Ziarul Financiar)

masina_sifonata.jpg

Sursa imaginii: 
Pixabay (ilustrație)

Lista neagră a lui Ciolacu (Libertatea) - Analiză / Pensiile speciale și evoluția lor în sistemului public de pensii, în deceniile care vor fi ”ale decrețeilor” (Curs de guvernare) - EXCLUSIV Adâncimea Canalului Bîstroe depășea încă din 2005 în unele puncte adâncimea de 14 metri – raport al unei agenții ONU (G4Media) - Sepsi anunță cum va proceda la meciurile de acasă, după decizia în cazul Ungariei Mari: „Vom avea grijă să fie așa” (Gazeta Sporturilor)

ASF are nevoie de un an ca să stabilească dacă o companie de asigurări este solvabilă sau nu. Între timp, aceasta poate crea pagube de sute de milioane de euro (Ziarul Financiar)

ASF a stabilit la Euroins că este nevoie de capital suplimentar de 100 mil. euro în 2021, dar nu a reuşit să determine compania să vină cu banii, iar în martie 2023 gaura a ajuns la 400 mil. euro.

Cristian Roșu, vicepreședinte al ASF, a declarat ieri că indicatorii de lichiditate şi solvabilitate sunt disponibili abia după un an. Pe de altă parte, notează ZF, în sistemul bancar raportările de lichiditate şi solvabilitate se fac zilnic.

 

Lista neagră a lui Ciolacu (Libertatea)

Marcel Ciolacu s-a arătat extrem de nemulțumit, luni, înședința conducerii PSD, de activitatea ministrului Agriculturii. Petre Daea a fost criticat, în absență, pentru alocarea primită de România de numai 10,5 milioane de euro din fondul de rezervă al UE pentru fermierii români afectați de importurile de cereale din Ucraina.

Surse din PSD au declarat pentru Libertatea că la rotativa guvernamentală se ia în calcul ca și miniștrii Budăi (Muncă) și Spătaru (Economie) să fie înlocuiți.

Marcel Ciolacu i-a reproșat lui Marius Budăi ,într-o ședință a BPN a PSD din februarie 2023, că a trimis în Parlament o lege proastă privind pensiile speciale.

Ministrul Spătaru este acuzat că este invizibil și că nu ajută ca mesajele PSD să devină atractive pentru electorat.

 

Analiză / Pensiile speciale și evoluția lor în sistemului public de pensii, în deceniile care vor fi ”ale decrețeilor” (Curs de guvernare)

Cele mai largi cohorte din România, cele ale așa-numiților „decreței”, vor începe să se pensioneze din 2028, când vor avea loc primele retrageri anticipate din activitate ale acestora și pensionări cu vârstă standard și stagiu complet pentru femei (în cazul cărora se ajunge la 63 de ani, vârstă de pensionare normală, în 2030).

Într-o atare situație, presiunea pe bugetele de pensii va fi imensă începând cu acel an, iar la ea se va adăuga cea a pensiilor speciale, care se vor amplifica: deja în 2022, pensiile speciale au înghițit jumătate din subvenția totală de la bugetul de stat către bugetele de pensii.

Curs de guvernare prezintă, în 4 pași, calendarul, cifrele, costul pensiilor speciale și distribuirea lor în bugetele publice, soluțiile.

Guvernanții par să ignore problema pe termen lung a sistemului public de pensii și întreaga dezbatere publică a reformei pensiilor se rezumă în ultimul timp la pensiile speciale. Pensii speciale pe care coaliția se încăpățânează să nu le elimine, ceea ce a generat și pericolul ca executivul UE să respingă a treia cerere de plată din PNRR.

Obligațiile pe care le are de rezolvat România în legătură cu pensiile:

  • egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbați și femei, la 65 de ani, până în anul 2035
  • nu mai mult de 9,4% din PIB alocat pensiilor
  • eliminarea pensiilor speciale (inclusiv a celor pentru militari, categorie apărată însă de ambele partide)
  • diminuarea cuantumului tuturor pensiilor speciale aflate în plată, pentru că este neconstituțională eliminarea lor și singura soluție în cazul acestora este o impozitare mai mare.

 

EXCLUSIV Adâncimea Canalului Bîstroe depășea încă din 2005 în unele puncte adâncimea de 14 metri – raport al unei agenții ONU (G4Media)

Un raport din 2005 al Comisiei Economice a Organizației Națiunilor Unite pentru Europa (UNECE) arată că încă din acel moment pe canalul Bîstroe erau înregistrate adâncimi de peste 10 metri în anumite puncte, ajungând până la 14 metri. Vezi aici anexa relevantă a raportului UNECE.

De asemenea, măsurătorile făcute de Apele Române în februarie 2023 indică, potrivit unui document consultat de G4Media, adâncimi de peste 10 metri în mai multe zone de pe brațul Chilia și canalul Bîstroe.

Reamintim că Ministerul Transporturilor a reclamat în februarie presupuse lucrări de adâncire, fără permisiunea României, realizate de autoritățile din Ucraina pe canalul Bîstroe, care leagă Dunărea de Marea Neagră pe teritoriul acestei țări. Subiectul a fost preluat rapid de partidul extremist AUR și de vectori ai propagandei anti-occidentale.

Ulterior, guvernul de la București a cerut autorităților ucrainene să permită măsurători pe canalul Bîstroe.

Ucraina a acceptat cererea, iar secretarul de stat din Ministerul Transporturilor Irinel Scrioşteanu a anunțat marți că măsurătorile se vor face cu nave ucrainene și cu experți români şi ar putea dura până la 10 zile.

 

Sepsi anunță cum va proceda la meciurile de acasă, după decizia în cazul Ungariei Mari: „Vom avea grijă să fie așa” (Gazeta Sporturilor)

Clubul Sepsi OSK Sfântu Gheorghe a reacționat, prin vocea vicepreședintelui David Kertesz, la decizia UEFA de a le permite maghiarilor să afișeze harta Ungariei Mari la meciurile echipei naționale.

Oficialul echipei covăsnene s-a delimitat de oficialii Federației de Fotbal din Ungaria și a asigurat că fanilor lui Sepsi OSK nu le va fi permis să afișeze respectivul drapel pe stadionul din Sfântu Gheorghe.

Asta chiar dacă Budapesta a pompat bani grei în club. În 2022, Sepsi a raportat venituri de peste 11 milioane de euro. Mai bine de jumătate din această sumă provine de la Guvernul maghiar.

Citiți mai mult în Gazeta Sporturilor.