Pensiile speciale, inclusiv cele acordate deja, pot fi tăiate. Argumente legale și constituționale (PressHub)

Pensiile speciale, inclusiv cele acordate deja, pot fi tăiate. Argumente legale și constituționale (PressHub)

PSD și PNL sunt în stare să arunce în aer PNRR, acest plan de țară care ar fi trebuit să schimbe România și cu care s-au lăudat atât de mult în ultimii doi ani, doar pentru circa 9.000 de privilegiați, care primesc așa numitele „pensii nesimițit de mari”.

Deși jaloanele pentru reforma pensiilor speciale, incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență, sunt clare, deși Comisia Europeană a transmis deja Guvernului că nu este dispusă la nici un compromis la acest capitol, deși însuși ministrul Fondurilor Europene, liberalul Marcel Boloș, a transmis public că România poate pierde în prima fază 3 miliarde de euro, PSD se opune din răsputeri să salveze acest sistem inechitabil.

Marcel Ciolacu, teoretic viitor premier, și Marius Budăi, ministru al Muncii și hărțuitor, vin cu totul felul de argumente aberante pentru a nu-și face treaba, în condițiile în care termenele asumate sunt deja depășite.

De fapt, pensiile speciale (sau pensiile de serviciu, acordate în baza unor pensii speciale) pot fi tăiate constituțional. De altfel, s-a mai întâmplat acest lucru în România, în 2010, atunci când Curtea Constituțională a Românie a oferit și un ghid clar prin care pot fi reduse aceste avantaje nemeritate obținute de anumite categorii, scrie jurnalistul Răzvan Chiruță.

CCR arăta în urmă cu 13 ani (ce-i drept, atunci judecătorii constituționali nu aveau la rândul lor pensii speciale, deci nu aveau un interes direct, cum se întâmplă astăzi) că doar dreptul la pensie este unul garantat de Constituție, nu și cuantumul pensiei.

Continuarea, pe pagina PressHub.

Analiză | Noi scenarii pentru alegeri: comasare vs anticipate. Mizele PSD și PNL (Europa Liberă)

Frecvența cu care politicienii vorbesc despre diverse formule pentru alegerile din 2024 arată că s-a intrat în logică electorală. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, susține alegerile anticipate, iar PNL vrea comasarea alegerilor. În coaliție nu s-a luat nicio decizie, pozițiile fiind greu de armonizat.

Temerea lui Kelemen Hunor este că în anul electoral 2024, cu patru rânduri de scrutine, „administrația va aștepta să vadă ce se întâmplă”.

”Nu poți să pierzi un an”, spune Kelemen Hunor. Și nu poți să-l pierzi si pentru că e vorba de banii din PNRR, de „fondurile structurale, Schengen şi aşa mai departe”, a declarat președintele UDMR, la TVR Info.

Cutuma administrației de a opri motoarele până se decid câștigătorii alegerilor, miniștrii care ar urma să ocupe portofoliile și, în general, profunzimea la care are loc schimbarea de gardă politică, este una veche în România.

În PNL ideea alegerilor anticipate nu este agreată dintr-un motiv foarte simplu: partidul a scăzut în sondaje și poate spera să recupereze până la mijlocul anului viitor în condițiile în care liderul PSD, Marcel Ciolacu va deveni premier.

În schimb, comasarea alegerilor locale cu parlamentarele ar avea două mize importante pentru PNL.

Prima ar fi că viitorul premier ar urma să fie numit în funcție de președintele Klaus Iohannis, al căruit mandat se termină în decembrie 2024. În felul acesta, PNL ar avea un atu în mânecă, deoarece, formal, Constituția nu-l obligă pe Iohannis să numească un premier de la PSD, chiar dacă acesta are cel mai mare număr de voturi.

A doua miză a PNL pentru comasare este că primarii vor „trage” implicit și pentru alegerile parlamentare, nu doar pentru locale.

Social-democrații resping comasarea dorită de liberali, exact din considerentul numirii viitorului premier de către Iohannis. Dacă alegerile ar rămâne la termen- localele în mai și generalele în noiembrie- președintele în funcție nu ar mai avea timp până la alegerile prezidențiale din noiembrie să facă vreo numire.

Pe de altă parte, alegerile anticipate ar favoriza PSD, care acum se află pe cai mari, dar până anul viitor s-ar putea eroda la guvernare. Mai ales dacă există rateuri în ce privește banii din PNRR, responsabilitatea unui eșec picând pe umerii lui Marcel Ciolacu.

În momentul de față, potrivit mai multor sondaje, PSD se află undeva în jur de 30%, deci aproximativ la scorul pe care l-a obținut acum patru ani.

Analiza, pe pagina Europei Libere.

Ideologia de gen e un termen inventat. E un fel de teamă care îmi amintește de anul 2000: dacă PRM câștiga, noi nu eram în UE. Dacă AUR câștigă, putem ieși din UE – Interviu (SpotMedia)

Ideologia de gen este o invenție ca să-ți creezi un dușman cu care să te poți bate, un termen pe care l-a născocit predilect dreapta ultra-conservatoare ca să bage oamenii în sperieți. Biserica se amestecă și în sexualitatea practicată heterosexual: când, în ce condiții și cu cine ai voie, afirmă prof. univ. de științe politice Mihaela Miroiu.

Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, prof. Mihaela Miroiu a detaliat motivele pentru care cultele au reacționat vehement la promovarea diversității în școală:

„Probabil că multă lume cu înclinații conservator-bisericești ar elimina și interzicerea discriminării femeilor. Cum nu își pot permite să elimine și aceasta nediscriminare, mantra fundamentală, bastionul rezistenței o reprezintă acum discriminarea pe bază de orientare sexuală.”

Cât despre Bacalaureatul la religie, prof. Mihaela Miroiu consideră că poate fi o variantă, dar ”la noi această materie este, de fapt, o catehizare. Există abordări laice pe care, dacă nu le pun în comparație cu abordările religioase, n-am să înțeleg cum gândesc ceilalți.”

Mihaela Miroiu atrage atenția că în privința temelor sensibile ”e un fel de teamă care mie îmi amintește foarte bine de anul 2000 din România. Dacă PRM câștiga, noi nu eram în UE. Dacă AUR câștigă, noi putem ieși din UE. Sunt mize existențiale majore”.

Mica diversiune cu Ungaria Mare (Adevărul)

Mult zgomot pentru nimic! Adevărul prezintă culisele cazului care a pus România pe jar, după ce federația de la Budapesta a anunțat că UEFA a aprobat un simbol al revizionismului maghiar – harta Ungariei Mari. În realitate, așa cum UEFA a precizat, forul nu aprobă folosirea acestor simboluri și amenință cu sancțiuni disciplinare.

Și, totuși, de unde a apărut acest subiect, care a avut o sursă solidă și anume federația maghiară de fotbal? „Adevărul“ a descoperit că explicația acestui caz ține de o interpretară eronată / subiectivă a ungurilor a unei decizii luate de UEFA.

Ce reprezintă harta Ungariei Mari?

E un concept politic revizionist, care vizează revenirea Ungariei la frontierele avute înainte de 1918. Atunci, în granițele Ungariei erau incluse regiuni din afara statului maghiar de astăzi. Vorbim despre o parte din Transilvania (care, astăzi, aparține de România), dar şi regiuni din Slovacia, Croaţia, Serbia, Ucraina şi Slovenia. După Tratatul de la Trianon, în 1920, o parte a Slovaciei și teritoriul Rutheniei au devenit componente din Cehoslovacia, în est și sud-est, Transilvania și Banatul s-au unit cu România, iar în sud Croația, Slovenia și Voivodina au devenit o parte din noul stat Iugoslavia.

De ce provoacă Ungaria? (Gazeta Sporturilor)

Deși, ieri, UEFA a dezmințit informația oferită de forul de la Budapesta, vecinii noștri au transmis că rămâni fermi pe poziție. Insistența ungurilor este cu atât mai bizară cu cât președintele federației ungare de fotbal este Sandor Csanyi, care ocupă funcția de vicepreședinte la UEFA. Csany este preieten bun cu premierul Viktor Orban, cel care de ani de zile pompează sume de ordinul zecilor de milioane de euro în cluburi din România, precum Sepsi sau Csikszereda.