Scandalul OUG 13 bis. Cum au făcut liberalii stânga împrejur și cât îi va costa politic (Europa Liberă)
iohannis_geaca_rosie_2017.jpg
Culisele puterii. Cum a luat naștere “noua ordonanță 13” (Adevărul)
Politicienii din partidele Coaliției, în interiorul căreia s-a stabilit pragul de 250.000 de lei la abuzul în serviciu, trimit săgeți de la un partid la altul, dar evită să devoaleze cine au fost autorii sumei convenite în Coaliție ca prag. Iar secretul față de public e păstrat, chiar dacă tensiuni există în Coaliție.
Sursele „Adevărul” din Coaliție indică drept principal promotor al unui prag mare pe Kelemen Hunor, vicepremier și președinte al UDMR. Kelemen ar fi ridicat problema pragului la abuzul în serviciu încă de anul trecut. Iar la ședința coaliţiei, care a avut loc duminică seară la Vila Lac, când principala problemă discutată se referea la pensiile speciale, șeful UDMR a venit cu propunerea unui prag de 100.000 de euro (adică aproximativ 500.000 lei). În urma discuțiilor, pragul s-a înjumătățit, ajungând la 250.000 de lei, existând chiar şi o dispută privind această sumă între Kelemen şi Predoiu.
Surse liberale susțin că printre cei care l-au susținut pe Kelemen a fost Robert Cazanciuc, vicepreședinte PSD al Senatului, prezent și de acord fiind și Marian Neacșu (secretar general al Guvernului). Pe de altă parte, social-democrații arată spre PNL în ceea ce privește acceptarea pragului de 250.000 de lei. Mai precis, faptul că Predoiu ar fi avansat varianta de 250.000 de lei (însă nu neapărat ca un compromis față de varianta de 500.000 de lei).
Cazanciuc a negat, într-o intervenție la Antena 3, că ar fi avut vreo implicare în discuție privind suma, dar a recunoscut că a fost la întâlnire.
Potrivit informațiilor „Adevărul”, de la PNL, prezenți au fost Nicolae Ciucă, Lucian Bode și Cătălin Predoiu, în calitate de „invitat”, nu ca parte a liderilor. Prim-vicepreședinții PNL au lipsit.
Scandalul OUG 13 bis. Cum au făcut liberalii stânga împrejur și cât îi va costa politic (Europa Liberă)
Tentativa de a readuce la viață OUG 13 din perioada Dragnea, instituind un prag de 250.000 de lei de la care abuzul în serviciu devine infracțiune, constituie una din cele mai grave crize de imagine prin care trece Coaliția. Mai afectat este însă PNL, care și-a schimbat radical poziția față de 2017.
Intervievat de Europa Liberă, profesorul și analistul politic Andrei Țăranu crede că nici în 2017 liberalii nu au fost sinceri.
„PNL s-a comportat execrabil în povestea asta. Părerea mea e că n-au fost sinceri nici în 2017. Ați văzut ce târziu au ieșit în stradă și fără prea multă convingere. Pe ei îi interesează mult mai mult să-și țină mulțumiți primarii și președinții de Consilii județene decât poveștile cu anticorupția, care nu mai sunt la modă”, declară politologul Andrei Țăranu.
Dincolo însă de problema moralității, PNL ar fi putut să conștientizeze că această atitudine de susținere a formulei promovate de Liviu Dragnea îi va aduce un mare prejudiciu de imagine. Mai ales că sondajele nu arată prea bine.
PNL are încă un electorat pentru care contează statul de drept și democrația, dar conducerea liberală pare să nu mai țină cont de el.
Ligia Deca, în contradicție cu ea însăși. A scos salariile profesorilor din proiectul legii Educației, la 20 de zile după ce a anunțat public că salarizarea profesorilor va fi în legea Educației (Edupedu)
Misiunea de a aproba cu orice preț și cât mai repede legile Educației aduce ministrei Educației, Ligia Deca, una dintre cele mai vizibile serii de contradicții ministeriale din mandatul acesteia și chiar din cariera sa publică de până în prezent. În urmă cu 3 săptămâni, pe 9 martie, în momentul prezentării proiectelor de legi într-o conferință de presă, la sediul Ministerului Educației, Deca a anunțat cu emfază că salarizarea profesorilor este în legea Educației, reamintește Edupedu.
La momentul respectiv, girul pentru această declarație fusese luat de la toți actorii politici – președinte, premier (șeful PNL), șeful PSD, șeful UDMR, așa cum a declarat Ligia Deca.
Examenele naționale “pot fi serios perturbate” dacă prevederea privind salarizarea profesorilor nu se va regăsi în noua lege a salarizării, spune liderul FSLI, Simion Hancescu.
La cât se ridică businessul din aeroportul Otopeni, miza pentru care s-a ajuns la o mită de 22 de milioane de euro? (Ziarul Financiar)
Săptămâna aceasta, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus punerea în urmărire penală a fostului director general al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB) George-Alexandru Ivan, în prezent angajat al aceleiaşi companii naţionale, pentru că ar fi primit mită 22,4 milioane de euro.
Potrivit procurorilor DNA, în perioada 11 ianuarie – 08 noiembrie 2022 el ar fi pretins în patru rânduri de la un om de afaceri, asociat în cadrul unei societăţi comerciale, şi de la directorul general al alteia mai multe sume de bani care au dus, cumulat, la valoarea-record amintită.
În schimbul banilor, George-Alexandru Ivan ar fi lăsat să se creadă că are influenţă asupra ministrului transporturilor şi directorului general al CNAB, pe care i-ar fi determinat să prelungească pe diverse perioade de timp (un an sau cinci ani) contractele pentru exploatarea spaţiilor comerciale din interiorul aeroportului Otopeni.
Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti a anunţat anul trecut scoaterea la licitaţie a circa 5.500 mp de spaţii comerciale de pe cel mai mare terminal din ţară şi de pe aeroportul Băneasa, însă la jumătatea lunii februarie 2023 procedura nu fusese încă finalizată.
Printre numele care se găsesc în aeroportul Otopeni se numără restaurantele Burger King, City Grill, Brioche Dorée, cafenelele Ted’s Coffee, Gloria Jean’s, retailerul Carrefour, buticul de parfumuri Obsentum şi altele.
Cele două firme care concesionează spaţiile comerciale au afaceri de 86 mil. euro, scrie ZF.
Dnata Catering şi Millenium Pro Design – şi-au adjudecat din 2010 încoace veniturile rezultate din activitatea comercială.
În 2022 traficul a fost de 12,6 milioane de pasageri.