Borfașii, tot cu mâna pe portofel. Au aruncat prada, au luat-o la fugă, dar urmează CCR (SpotMedia)

Borfașii, tot cu mâna pe portofel. Au aruncat prada, au luat-o la fugă, dar urmează CCR (SpotMedia)

"Prinși cu mâna pe portofel, borfașii politicii românești par să fi renunțat deocamdată la pradă. Dar au plantat destule bombe ca să mizeze doar pe o amânare a capturii", scrie Ioana Ene Dogioiu.

"Se avântaseră la un prag de 250 de mii de lei, complet neexplicat, pentru incriminarea abuzului în serviciu, redus la 9 mii de lei, la fel de neexplicat. Deciseseră în Comisia Juridică a Camerei Deputaților să scoată infracțiunile de corupție dintre cele în care, cu respectarea noii proceduri, vor putea fi folosite mandatele de siguranță națională.

Au renunțat la tot.

Asta nu înseamnă că s-a terminat. Deloc.

Așa cum arată acum și va fi probabil votat în Camera Deputaților miercuri, abuzul în serviciu are cel puțin două vulnerabilități constituționale importante.

Pe de-o parte, diferența substanțială între formele votate de cele două camere, pe de altă parte, inexistența pragului valoric de la care fapta să devină infracțiune, care este cerut în mai multe decizii CCR. Plus reluarea votului în Comisia Juridică a Camerei, cel puțin discutabilă procedural.

Ce ar urma să se întâmple în continuare?

Președintele poate trimite legea la reexaminare. USR și Forţa Dreptei ar putea ataca această forma, fără prag, la CCR. Dacă are succes, li se va arunca în cap faptul că s-au opus abuzului fără prag, pe care l-au clamat în 2017, și au zădărnicit jalonul PNRR privind codurile penale.

Dacă Opoziția nu atacă, vor ataca sigur, cu excepții în procese, inculpații".

Jurnalista remarcă și "tăcerea absolută de la noii procurori unși șefi la PICCJ și DNA. Nici dl Florența, nici dl Voineag nu numai că nu au participat la dezbateri, dar nici măcar nu au trimis un reprezentant al instituției sau un punct de vedere oficial".

Integral, pe pagina SpotMedia.

Adevărata hibă a legii privind abuzul în serviciu: textul nu definește fapta (Adevărul)

Dezbaterile despre pragul infracțiunii de abuz în serviciu sunt o „păcăleală”, spune profesorul de Drept Penal Sergiu Bogdan, de la UBB Cluj, problema adevărată fiind, în opinia acestuia, faptul că textul de lege este imprevizibil, adică nu menționează exact ce nu ai voie să faci.

„Curtea Constituțională a încercat să găsească soluția cu pragul, care este o păcăleală, deoarece orice prag ai pune, el este problematic. Am înțeles că s-a vorbit despre 9.000 de lei. Dacă un funcționar fură din Primărie 500 de euro comite infracțiunea de furt. Dacă același funcționar, în mod abuziv, generează pierderi de 500 de euro pentru Primărie, zicem că nu e problemă. Nu e același lucru?”

Apoi, explică profesorul, există și problema cuantificării prejudiciului în anumite situații.

„Dacă un polițist îți dă o palmă sau dacă un funcționar de la Finanțe refuză să-ți primească un dosar cum cuantifici asta? Sunt foarte multe situații în care problema este conduita funcționarului public, nu pragul prejudiciului”, spune Bogdan.

Juristul a susținut că infracțiunea a apărut în sistemul penal românesc în 1948, când se căutau motive pentru concedierea funcționarilor vechiului regim. Dacă se „cumințeau” intrau la abatere disciplinară și erau păstrați, dacă nu, erau considerați infractori și concediați.

Lucrurile s-au schimbat în 2006-2007, când procurorii au căutat o modalitate de a incrimina niște fapte care nu erau prevăzute de Legea penală.

Citiți interviul în Adevărul.

Bugetul 2023 nu trece testul realității: Coaliția decide reducerea cheltuielilor bugetare cu 20 de miliarde. De unde tăiem? (CursDeGuvernare)

Coaliţia de guvernare a decis, marţi, într-o şedinţă organizată la Palatul Victoria, reducerea cheltuielilor bugetare cu 20 de miliarde de lei. Decizia s-a luat după ce ministrul de Finanțe a prezentat date din care reiese o slabă colectare a veniturilor la bugetul de stat.

Deocamdată, măsurile discutate sunt din categoria ”austeritate pentru privilegiați”: reducerea numărului de membri din Consiliile de Administraţie ale companiilor de stat şi reducerea valorii indemnizaţiilor de şedinţă. Coaliția a mai decis să încerce să nu taie cheltuielile cu investiții.

CursDeGuvernare notează că semnale că lucrurile nu merg foarte bine cu veniturile bugetare au apărut încă din ianuarie anul acesta, când statul a împrumutat, în prima lună a anului, echivalentul a circa 55 de miliarde de lei, respectiv 34,4% din necesarul total de finanțare din acest an.

Câți bani pierd românii din cauza escrocheriilor RCA: statul a plătit 160 de milioane de euro pentru City, despăgubind 32% din cererile depuse (Libertatea)

Firmei City i s-a ridicat autorizația de către ASF în septembrie 2021. După un an și jumătate, „s-au plătit 82.091 de cereri de plată, dintr-un total de 257.552 de cereri înregistrate”, a comunicat FGA, la cererea Libertatea.

Un kilogram de roşii este mai scump decât un kilogram de carne de pui (Ziarul Financiar)

Un kilogram de carne de pui grill porneşte de la 12,99 lei/kg şi ajunge la 27,99 lei/kg într-un magazin Mega Image. Puiul este crescut în România şi preţul diferă în funcţie de brand.

Un kilogram de roșii soiul San Marzano (roșii alungite) costă 39,99 lei și provin din Belgia, pentru că în România încă nu este sezonul lor de producție.

Producătorii și economiștii estimează că prețurile legumelor vor scădea, situația aceasta fiind temporară.

Cu toate acestea, devine o misiune imposibilă să fii vegetarian sau să ții post în 2023, la actualele prețuri ale legumelor.