Focul în miriște (SpotMedia)

Focul în miriște (SpotMedia)

Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionut Stroe, se avântă vitejește să propună declararea AUR ca partid extremist. Ideea e proastă spre ineptă, la fel cu cele care cer dizolvarea partidului, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu.

Nu că nu ar fi extremist, dar celor care-l susțin nu le pasă de asta, așa că orice măsură punitivă nu face decât să victimizeze masiv și să dubleze procentele AUR, care să fie, la o adică, transferate către alte construcții politice de același fel.

Dar nu exclud deloc ca PNL și PSD chiar asta să-și dorească, doar, doar vor arăta și ele competente și democratice prin comparație.

Procentele AUR sunt adunate din două categorii de public.

Unul extrem de precar educat, apt să creadă orice prostie, mai ales dacă este îmbrăcată în teamă.

A doua categorie sunt dezamăgiții, frustrați, furioșii, care au votat până acum fie cu PSD, fie cu PNL sau chiar cu USR, dar constată că viață lor e tot mai proastă, ciocoismul politic tot mai mare, iar nedreptatea îi sufocă.

Integral pe pagina SpotMedia.

Dascălii vor salarizare progresivă, care să plece de la salariul mediu brut pe economie. Creşterea salariilor profesorilor a fost inclusă în proiectul Legii educaţiei, dar a fost eliminată (Ziarul Financiar)

În prezent, salariile medii din învăţământ sunt de puţin peste 4.000 de lei net, cu circa 6% mai mici decât salariul mediu net pe economie, deşi au înregistrat o creştere de peste 178% în ultimul deceniu.

Un profesor sin învățământul gimnazial din România, cu vârsta de 25-35 de ani, are un salariu net lunar de mai puțin de 2.300 de lei pe lună.

"Tăcerea nu lucrează în favoarea noastră, tăcerea nu face altceva decât să-i întărească pe guvernanți în credința că politicile lor sunt unele corecte", spune un dascăl pentru ZF.

Mai mult de 10.000 de profesori au ieșit în stradă miercuri pentru a cere salarii mai mari, o creștere progresivă a salariilor în funcție de experiență și studii, precum și schimbări în infrastructura sistemului de învățământ.

„Reforma” pensiilor, impact neglijabil – cifrele din analiza Băncii Mondiale (CursDe Guvernare)

Măsurile de reformare a pensiilor speciale propuse de Guvernul României ar avea un impact neglijabil, de sub 0,05% din PIB, conform datelor din ultima Notă a Băncii Mondiale privind impactul amendamentelor la proiectul legii privind pensiile de serviciu.

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a declarat referitor la raportul BM că el crede mai mult în „principiile sănătoase” din spatele unei reforme, „nu neapărat în cifre şi în efectul imediat, iar cifrele și efectele sunt mai puțin importante”.

Aceasta, în condițiile în care acestea depășesc acum 0,8% din PIB, care se adaugă deficitului de alte peste 0,8% din PIB înregistrat pentru pensiile plătite normal, pe principiul contributitivității.

Vedeți pe pagina CursDeGuvernare cum arată calculele Băncii Mondiale.

Datele de la ANAF îl contrazic pe premierul Ciucă. De ce explicațiile privind gaura de 20 de miliarde din buget nu au susținere economică (Europa Liberă)

Prim-ministrul Ciucă a pus pe seama marilor contribuabili gaura de 20 de miliarde de la buget. Datele ANAF arată altceva. Datoriile marilor contribuabili au scăzut de fapt. Și, oricum, mare parte din datoria care se rostogolește an de an vine de la companiile de stat.

Europa Liberă a solicitat Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) o situație a datoriilor la 31 martie 2023. A rezultat că arieratele erau de 83 de miliarde de lei (16,8 miliarde de euro).

Firma cu cele mai mari datorii la 31 martie 2023 este tocmai una de stat, CFR Marfă, aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, condus de Sorin Grindeanu.

De altfel, companiile de stat reprezintă o cincime din arieratele totale din economie, confirmă, pentru Europa Liberă, profesorul de Economie Bogdan Glăvan.

Un fiasco de milioane de euro: câte pastile de iod a reușit Alexandru Rafila să distribuie într-un an (HotNews.ro)

Campania de distribuire gratuită de pastile de iod a Ministerului Sănătății va împlini în curând un an. Cifrele obținute de HotNews.ro arată însă că primul mare proiect de care și-a legat numele Alexandru Rafila în mandatul său de ministru al Sănătății s-a dovedit un fiasco: doar puțin peste 3% dintre pastilele de iodură de potasiu destinate să fie distribuite populației în cadrul campaniei gratuite - pastile care au costat aproximativ 6 milioane de euro - au ajuns la români. Restul zac în continuare în farmacii sau în depozite, fără ca nimeni să le vrea.

Ucrainenii, cozi imense la AJOFM. Refugiații cu studii superioare acceptă chiar și posturi de necalificați (Adevărul)

Noile prevederi ale programului-suport pentru refugiații din Ucraina îi obligă pe aceștia să se angajeze sau măcar să facă dovadă că sunt în căutarea unui loc de muncă, că să mai beneficieze de bani.

Așa cum era de prevăzut, Agenția de Ocupare a Forței de Muncă Constanța a fost efectiv asaltată de cereri: la acest moment sunt disponibile 1000 de locuri de muncă, iar în Constanța locuiesc peste 20.000 de ucraineni, dintre care jumătate sunt adulți, deci trebuie să își găsească de muncă.

Ponderea o reprezintă femeile cu copii, care nu știu cum se vor descurca, pentru că grădinițe și școli pentru ei sunt puține, iar cererea e mare, și nu știu unde îi vor lăsa pe copii ca să meargă ele la muncă. Bariera de limbă este un alt inconvenient, însă cei care se pun la cozi nu își pierd speranța.

Reportajul, în Adevărul.