Cum s-a fâsâit austeritatea (SpotMedia)

Cum s-a fâsâit austeritatea (SpotMedia)

Marea economie la buget s-a fâsâit încet și trist, după cum era de așteptat, de altfel, pentru că marile măsuri de austeritate ar însemna ca actuala putere să-și lovească în plin clientela.

Ceea ce liderii coaliției știau foarte bine când au vehiculat inițial măsurile cele mai radicale: supraimpozitare, interzicere cumul pensie – salariu de la stat...

Cu siguranță nu a existat nicio clipă intenția serioasă de a le aplica, unele erau chiar neconstituționale de pe scaun, dar au fost un exercițiu de imagine.

Un moment bun pentru un pic de austeritate, aș zice chiar bun simț politic, ar fi fost rotativa.

Pe de-o parte, pentru desființarea unor ministere inutile cum sunt al Turismului și al Familiei.

Ar fi fost momentul pentru comasări de ministere. De exemplu, de ce Economia și Energia trebuie să fie separate, mai ales că apare și gigantica agenție AMEPIP (pentru dl Neacșu) pentru companiile de stat?

La ce sunt buni în continuare 200 de secretari de stat, cei mai mulți din ultimii 30 de ani? Desigur, fiecare cu cabinetul lui de cel puțin 4 oameni. Că au fost dați afară niște consilieri e irelevant, oricum vor fi recuperați prin alte locuri că doar, vedem, apar noi instituții.

Și cu ce rămânem? Facem economii teoretice la cheltuieli, dar se pot face excepții prin memorandum, nu se mai angajează bugetari, dar se pot face excepții prin memorandum, nu se mai cumpără mașini, dar se pot face excepții, și nu mai luăm mobilă. Bugetul e salvat, suntem la liman!

Dar oricâte panglici scot ei pe gură, oricât întorc din pix cifrele, până la urmă legile economice nu pot fi păcălite și când va veni decontul, 2010 va părea probabil doar o adiere, scrie Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia.

Miniștrii Boloș și Budăi merg la Bruxelles pentru a discuta despre pensiile speciale și celelalte jaloane care pun în pericol PNRR-ul (CursDeGuvernare)

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, și ministrul Muncii, Marius Budăi, vor discuta marți, la Bruxelles, despre jaloanele ratate de care depind cererile de plată 2 și 3 din PNRR. Pentru cerea a doua a rămas de rezolvat o parte din problema decarbonizării, iar pentru cea de-a treia este în impas reforma pensiilor speciale.

Criteriile pentru reforme sunt dure și presupun restructurarea sistemului de chletuieli publice.

Guvernul dorește să nu existe plafon, raportat la PIB, pentru cheltuielile cu pensiile.

Integral pe pagina CursDeGuvernare.

Retorica anti-Occidentală a crescut în România după izbucnirea războiului: Partidele naționaliste, ca ciupercile după ploaie (Adevărul)

În contextul războiului din Ucraina și al alegerilor care se apropie, România are tot mai multe partide de buzunar cu programe politice nu doar naționaliste, ci și cu retorică anti-Occident ori chiar adepte ale teoriilor conspirației.

Datele de la Tribunalul București, unde sunt depuse documentele pentru înființarea unui partid, arată că instanța a acceptat apariția a nu mai puțin de 33 de partide în 2022 și cinci în 2023. Dintre acestea, o bună parte, adică peste o treime, au mesaje anti-UE, anti-NATO și împotriva a tot ce ține de valorile occidentale.

Analiștii estimează că nu există pericolul ca aceste formațiuni să ajungă în Parlament, însă atrag atenția că partidele care se declară pro-occidentale ar trebui să aibă mesaje mai ferme în acest sens.

Pe larg în Adevărul.

Cât de bogați sunt românii și România față de ceilalți europeni? Răspunsul BNR (HotNews.ro)

Un studiu elaborat de un colectiv condus de primul vice-guvernator BNR Florin Georgescu recomandă „legiferarea și aplicarea impozitului progresiv pe veniturile și averile globale ale cetățenilor”, după ce a analizat avuția națională pe locuitor și activele financiare și nefinanciare ale populației. În România, indicatorul privind avuția națională nu s-a mai publicat de către autorități începând cu anul 1990.

Economiile a 59.500 de români sunt de 100 ori mai mari decât depozitele altor 14,1 milioane de cetățeni.

Citiți mai mult pe pagina HotNews.ro.

Guvernatorul BNR îi atenţionează pe cei care se reped să ia credite în valută, considerând că sunt mai ieftine: Dobânzile atât la euro, cât şi la dolar vor mai creşte! (Ziarul Financiar)

Creditarea în valută a ajuns la o creştere anuală de peste 30% la final de T1/2023, de 10 ori mai mare decât viteza creditării în lei.

Există semnale că Banca Centrală Europeană (BCE) şi FED (Rezerva Federală; SUA) vor mai majora dobânzile, astfel că trebuie să fie atenţi cei care se reped să ia acum credite în valută, considerându-le mai ieftine, atenţionează Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Acum, dobânda de referinţă a BCE este de 3,25%, în SUA dobânda a fost dusă de FED la 5%, iar în Marea Britanie este de 4,25%. În România, în lupta cu inflaţia BNR a majorat dobânda-cheie de nouă ori, până la 7%, iar la ultimele trei şedinţe de politică monetară din 2023 nivelul a fost menţinut, reamintește ziarul de business.

A doua moarte, lentă, a celor 44 de pacienți care au ars de vii în spitale: după doi ani și jumătate de la prima tragedie, nicio anchetă nu a fost finalizată (Libertatea)

„Statul român a eșuat în misiunea sa fundamentală de a-și proteja cetățenii”, declara președintele Iohannis în octombrie 2021, imediat după incendiul de la spitalul din Constanța soldat cu 7 morți. Eșecul continuă.

Declarațiile președintelui veneau după drama de la Constanța. Era a treia secție ATI care ardea, după Piatra Neamț și „Matei Balș”. Tragedia s-a repetat apoi, la un spital din Ploiești.

Patru parchete din țară au deschis dosare penale. La doi ani și jumătate de la primul incendiu, procurorii nu au finalizat niciun dosar.

În timpul pandemiei de COVID, 44 de pacienți au murit în incendiile din spitale. În octombrie 2022, Libertatea relata despre stadiul dosarelor penale în care sunt cercetate incendiile din spitale. La șase luni de atunci, care e situația? Vedeți în ziar.