Cu gândul la rotativă, au lăsat școala-n derivă. Începe greva din Educație (Adevărul)

Cu gândul la rotativă, au lăsat școala-n derivă. Începe greva din Educație (Adevărul)

Cheia pentru stoparea grevei se află în buzunarul Guvernului, susțin sindicatele. Protestul nu este un moft al liderilor, ci este cerut de peste 70% dintre profesori, este mesajul acestora. Ministerul Educației a schimbat de urgență metodologia Evaluării Naționale.

Noi negocieri au avut loc duminică, la Palatul Victoria, între premierul Nicolae Ciucă, președintele Camerei Depiutaților, Marcel Ciolacu, și sindicatele din Educație pentru a detensiona situația din învățământ. Greva generală pe durată nedeterminată care începe astăzi este cea mai mare acțiune de acest fel din ultimii 20 de ani. Momentul este unul prost ales, le-au spus autoritățile sindicaliștilor, pentru că afectează perioada de examene, iar munca elevilor va fi compromisă. Potrivit surselor „Adevărul”, premierul le-a cerut sindicaliștilor să fie raționali și așezați și să se gândească la familiile din România.

Actrița Maia Morgenstern face apel către societatea civilă să se alăture profesorilor, care luni încep prima grevă generală din istoria ultimilor 18 ani (EduPedu)

„Dragi înalte conștiințe civice! Dumneavoastră, pe care nu vă rabdă inima să tăceți în fața unei nedreptăți… Unde sunteți?

Profesorii îi formează pe copiii noștri. Ar trebui să le arătăm întreaga noastră prețuire, dragoste, respect”, transmite, printr-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, actrița Maia Morgenstern Directoarea Teatrului Evreiesc de Stat le-a spus profesorilor: „Vă sunt alături și vă susțin în revendicările voastre!”.

EduPedu preia postarea integrală și reamintește punctual care sunt revendicările sindicatelor din învățământ.

18 ani de la ultima grevă generală în învățământ. În 1999, protestele aproape au blocat examenul de Bac, în 2005 au durat o lună (Școala9)

Sindicaliștii cer, printre altele, majorarea salariilor, astfel încât, venitul unui profesor debutant să fie cel puțin egal cu salariul mediu brut pe economie, adică de 6.789 de lei. În acest moment, un profesor abia intrat în sistem are un salariu între 2.322 și 2.576, în funcție de studii și grad didactic.

În weekend, sindicatele au fost invitați la discuții inclusiv de președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu. Luni vor avea o întâlnire din nou la Guvern, la care vor participa și miniștrii Muncii și al Educației.

Școala9 ne spune cum au decurs grevele profesorilor de-a lungul anilor: ce au cerut și ce au obținut.

Ultima grevă generală în învățământ a avut loc în 2005. A durat trei săptămâni. Sindicatele au cerut din nou alocarea a 6% din PIB, salarii dublate până în 2007 și fonduri suplimentare pentru infrastructură.

Ministerul Educației a reclamat greva la Curtea Constituțională, acuzând că este ilegală, dar magistrații au fost de partea dascălilor.

Mișcările de protest s-au încheiat după ce premierul de-atunci Călin Popescu Tăriceanu a promis alocarea a 4,8% din PIB pentru educație și o mărire salarială de aproape 12%. A fost cea mai substanțială reușită în privința finanțării educației de până acum.

Conform Legii Educației, educația ar trebui să primească 6% din produsul intern brut. Pentru 2023, procentul este de 2,1.

Greva care nu se poate termina bine pentru nimeni (SpotMedia)

Este firească reticența lui Marcel Ciolacu de a prelua șefia unei guvernări spre care nu numai că tranziția nu e deloc lină, dar care se și îndreaptă spre o furtună perfectă, pe care politicul nu a văzut-o venind, fiind prea ocupat să-și împartă hălcile de putere.

Situația este într-adevăr extrem de dificilă.

După ce ai împărțit bani cu nemiluita pentru clientelă, după ce ai majorat indemnizațiile parlamentarilor, salariile primarilor, ai creat noi categorii de speciali, nu ai reformat pensiile speciale, după ce ai clamat luni de zile că duduie economia și încasările la buget sunt foarte bune, când președintele călătorește cu avioane faraonice, cum să vii să spui că pentru profesori nu sunt bani?

Sigur că elevii sunt victime colaterale și momentul grevei este ales în așa fel încât presiunea să fie maximă. Dar până la această soluție extremă, guvernul, politicul în general, a ignorat total semalele din educație. Au fost ignorați și atunci când au mărșăluit în număr record.

Au fost bagați în seamă doar când au pus cuțitul la os.

Tot ceea ce se întâmplă acum și se va întâmpla în continuare este decontul incompetenței și nerușinării cu care se guvernează de ani de zile, dar mai ales în utimul an, scrie Ioane Ene Dogioiu.

Integral pe pagina SpotMedia.

Amintirea cooperativelor comuniste încă bântuie România. Eșecul unui program guvernamental de 3,5 milioane de euro (Europa Liberă)

Ministerul Agriculturii a cheltuit din 2018 până azi 3,5 milioane de euro pentru ca 10.000 de fermieri să afle cum să se asocieze. Trei ani și jumătate mai târziu, au rezultat opt cooperative, multe funcționale ca asociații doar pe hârtie. Cooperativele nu au mai mult de zece membri. Efectul e aproape de zero, la scara întregii țări.

În România sunt peste trei milioane de ferme mici și medii care lucrează sub cinci hectare de teren, așa cum reiese din datele Institututlui Național de Statistică. E adevărat, în acest calcul au intrat și gospodăriile de subzistență ale familiilor care dețin sub două hectare de teren și care produs pentru a se întreține.

Din cele 3,14 milioane de ferme, doar 100.000 produc și pentru a vinde. Proprietarii acestora evită să se asocieze în cooperative serioase de teama ca ferma lor să nu fie controlată de altcineva, așa cum era în perioada colectivizării comuniste de până în 1989.

Continuarea pe pagina Europei Libere.

De la luciul apelor până la acoperişul caselor, UE vrea câte un panou solar peste tot. Ce prevede noua strategie solară europeană? (Ziarul Financiar)

Până la finalul anului 2025, planul UE este de a dubla capacitatea parcurilor solare aflate în funcţiune, până la nivelul de 320 GW, pentru ca la finalul anului 2030 puterea acestora să ajungă la 600 GW.

În 2020, energia produsă de panourile solare a reprezentat circa 5% din totalul EU, accelerarea investiţiilor în acest domeniu fiind cel mai ambiţios plan european din punct de vedere energetic, cu implicaţii semnificative în zona industrială, a forţei de muncă şi a redesenării sistemelor energetice din statele membre.

În România sunt instalaţi acum circa 1.300 MW în parcuri solare care anul trecut au avut o contribuţie nesemnificativă, de numai 1,7% în producţia de energie totală. „Pentru a atinge obiectivul pentru 2030 privind energia din surse regenerabile propus de Comisie, precum şi obiectivele planului REPowerEU, trebuie să accelerăm radical această evoluţie. În acest deceniu, UE va trebui să instaleze, în medie, aproximativ 45 GW pe an“, se arată în Strategia UE pentru energia solară publicată pe 18 mai, săptămâna trecută.

Astfel, se va limita la maximum trei luni durata eliberării autorizaţiilor pentru instalaţiile solare montate pe acoperişuri, inclusiv pentru cele mari. Instalaţiile pe acoperişuri pentru producţia de energie solară vor deveni obligatorii pentru toate clădirile publice şi comerciale cu o suprafaţă utilă mai mare de 250 m2. În plus, fiecare stat ar trebui să analizeze ce terenuri poate utiliza pentru energia solară. Rămâne însă un imens paradox legat de acest plan: panourile necesare sunt făcute în China, scrie Ziarul Financiar.