Într-un liceu din București doar 10 profesori din 130 sunt în grevă generală. „Mi se pare tardivă greva și este nedrept pentru elevi” (Școala9)

REPORTAJ. Într-un liceu din București doar 10 profesori din 130 sunt în grevă generală. „Mi se pare tardivă greva și este nedrept pentru elevi” (Școala9)

În Liceul Teoretic „Marin Preda” doar 10 din cei 130 de profesori au decis să intre în grevă generală. Școala 9 a vorbit cu o parte dintre aceștia și cu elevii care au venit la ore ca într-o zi normală. Cadrele didactice spun că susțin întru totul demersul colegilor lor, dar au vrut să continue pregătirea cu elevii care au examene. Cei din clasa a XII-a mai au doar două săptămâni de școală, pe 2 iunie deja ar trebui să aibă mediile încheiate și să înceapă numărătoarea inversă pentru Bac.

Profesoara de română Felicia Urucu face un mic sondaj și este unanimitate: ar vrea să le pice „Ion” la examen. Un curajos iese din rând: „Eu vreau «Riga Crypto»!” (poezie de Ion Barbu) Se râde.

Face și reporterul Școala9 un sondaj: cine vrea să fie profesor? Nimeni! „Să lucrăm cu copii ca noi? Nu, mulțumesc!”, glumește Mona.

„Pare super stresant, generațiile se strică pe zi ce trece și după cum vedeți, mai e și situația de față cu greva. Mi se pare că motivul lor cu salariile este respectabil, dar grevă în ultima săptămână e cam urât, mai ales că ne pun în pericol nu doar pe noi de-a doișpea, dar și pe cei de a opta, și universitățile, cam tot sistemul”, este opinia lui Denis.

Cum se pot organiza examenele naționale pe timp de grevă (Adevărul)

Protestele declanșate ieri de profesori riscă să pericliteze buna desfășurare a examenelor de anul acesta. Oficial, negocierile continuă. În caz de nevoie, autoritățile dispun de pârghii necesare pentru a evita înghețarea anului școlar.

Potrivit expertului în educație Ștefan Vlaston, greva nu va ține mai mult de câteva zile. În primul rând, spune Vlaston, nu este cinstit față de elevii din clasele terminale, pentru că aceștia sunt lipsiți de orele de recapitulare a materiei chiar în buza examenelor naționale: „Îi lasă pe elevi singuri să recapituleze”. În opinia expertului, Ministerul Educației ar avea suficienți profesori să organizeze examenele naționale chiar dacă greva va continua și în perioada respectivă. „În comisii intră până în 10 profesori și găsesc ei acest număr într-o școală. Iar la supraveghere pot să aducă eventual alți profesori de la alte școli. Părerea mea este că nu vor întinde greva și în perioada examenelor, pentru că le vor sări părinții în cap. Greva se va opri în maximum o săptămână. Cum să nu meargă copilul mai departe la liceu sau la facultate după ce a muncit atâta? Nu vă dați seama că elevii și părinții sunt într-o situație cruntă?”, a punctat Ștefan Vlaston.

Legea educației în vigoare nu prevede condiții excepționale de desfășurare a examenelor, cel mai relevant caz fiind cel din timpul pandemiei când, pe legislația deja existentă, s-a recurs la ordonanțe de urgență și alte acte normative pentru ca examenele naționale să aibă totuși loc.

Potrivit surselor „Adevărul“, o altă variantă ar fi ca în baza prevederilor legii dialogului social nr. 367 din decembrie 2022, greva să fie atacată în instanță și declarată ilegală de instanța judecătorească.

Greva generală din învăţământ: degeaba creşte PIB-ul dacă salariul unui profesor este mai mic decât al unui muncitor de pe şantier. Acesta nu este decât drumul spre dezastru (Ziarul Financiar)

INS, în raportările lunare, arată că salariul mediu net al unui angajat din învăţământ este de 4.000 de lei net lunar, sub salariul mediu de 4.400 de lei lunar. Este o statistică falsă pentru că diferenţele sunt enorme. Un profesor universitar poate câştiga şi până la 10.000 de euro, pe luna, în vreme ce un profesor debutant, dintr-o şcoala generala, câştigă 2.400 de lei pe lună, adică 480 de euro pe lună, sub salariul garantat al unul muncitor de pe un şantier, plătit cu salariul minim.

Problema e simplă şi cumplit de complicată. Nu salariile la stat sunt foarte mari, ci veniturile statului sunt foarte mici şi de aici ponderea substanţială în PIB a salariilor şi a pensiilor. Şi acum statul, hai să-i zicem guvern, care s-a lăudat de i-a crăpat obrazul de bucurie că i-a crescut PIB-ul cu 4,7% anul trecut, se uită în portofelul gol şi zice: “Pai, n-avem!” “Păi cum n-aveţi? Nu a crescut economia cu 4,7% în 2022? Nu v-au crescut veniturile bugetare cu 21%, în vreme ce veniturile noastre reale s-au redus cu 25%, muşcate de inflaţia de care voi vă bucuraţi?”

Răspundeți domnilor Cică şi Colacu la această întrebare, îndeamnă din paginile ZF jurnalistul Iulian Anghel.

Va demisiona Ciucă pe 26 mai, așa cum stabilise cu Ciolacu? Ce se discuta în Coaliție, în spatele ușilor închise (HotNews.ro)

Negocierile pentru viitorul Guvern se poartă în continuare, liderii Coaliției având în cursul zilei de luni o discuție și cu președintele Klaus Iohannis, susțin sursele HotNews.ro. „Calendarul schimbării Guvernul se menține iar premierul urmează să demisioneze spre sfârșitul săptămânii”, susțin sursele citate.

Sistarea negocierilor până la rezolvarea grevei profesorilor este doar la nivel declarativ pentru a evita afectarea imaginii publice a liderilor din Coaliție care „se arată preocupați mai mult de împărțirea funcțiilor decât de rezolvarea grevei profesorilor”, spun sursele HotNews.ro.

Rezultatul negocierilor București-Bruxelles pe PNRR: nu se schimbă nimic, rămâne cum s-a stabilit (CursDeGuvernare)

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a comunicat luni rezultatele pe care le-a obținut România în urma negocierilor purtate la Bruxelles pe marginea PNRR și a fondurilor europene din exercițiul multianual anterior.

Din datele transmise de minister rezultă că vești bune pentru guvernanți vin doar la acest ultim punct, România primind o nouă șansă să utilizeze fonduri europene alocate dar necheltuite în perioada 2014-2020.

În ceea ce privește PNRR, Comisia a rămas pe poziții, ceva concesii fiind făcute doar la alegerea proiectelor finanțate prin REPowerEU – au fost acceptate: un proiect pilot de irigații și un proiect pilot de finalizare a unei hidrocentrale.

Plafonul de 9,4% din PIB pentru pensii se poate modifica numai cu reforme, scrie CursDeGuvernare.

România, țara în care ministrul Mediului urăște urșii. Cum pregătesc deja vânătorii partide la trofeu și cât costă să împuști un urs. Experiment PressOne (PressOne)

România se pregătește să dea liber la împușcat urși: ministrul Mediului, Barna Tánczos, e gata să dea un ordin care va facilita împușcarea preventivă a 426 de exemplare. Deși decizia nu e încă oficializată, administratorii fondurilor cinegetice de stat și private pregătesc deja partide de vânătoare la trofeu pe bani mulți.

Informația care a ajuns la vânători e clară: ordinul va fi dat cel târziu în 6-8 iunie, așa că asociațiile din țară fac listele cu clienții care vor să împuște urși și cerbi, în următoarele luni.

Prețul unui urs în România? De la 5 mii de euro în sus.

PressOne a testat sub acoperire două asociații de profil. Am pretins că reprezentăm un om de afaceri străin care are posibilități financiare consistente și care ar dori să vâneze sub o discreție totală urs brun în România, la final de iunie sau început de iulie.

În urma acestor dialoguri, PressOne a aflat că și vânătoarea de cerbi generează sume importante și interes uriaș din partea vânătorilor români și străini, mai ales că ministerul este pe cale să anunțe și cotele pentru această specie, respectiv câte exemplare pot fi eliminate pe fiecare fond cinegetic, administrat de stat sau privat. În schimbul unui avans de o mie de euro, reporterului PressOne i s-a propus un loc la partidele de vănătoare la cerb, în luna septembrie.