Profesorii sunt azi singura contraputere la puterea repetentă care domină România (Republica)

Bătălia dintre profesori şi guvern se dă pe 500 mil. euro, cât ar însemna creşterea salariilor cu 25%, pentru ce a mai rămas din 2023 (Ziarul Financiar)

Circa 500 mil. euro (2,5-2,7 mld. lei) ar fi impactul bugetar al creşterii salariilor din învăţământ cu 25% pentru ce a mai rămas din 2023, conform calculelor făcute de ZF pe baza datelor disponibile. Practic, majorarea salariilor pro­fesorilor debutanţi înseamnă majorarea tuturor sala­riilor profesorilor, inclusiv salariile profesorilor univer­sitari.

Începând cu 2024, profesorii cer în continuare ca salariul unui debutant să ajungă la salariul mediu pe economie, adică un efort bugetar anual de circa 1,5 mld. euro.

Profesorii au intrat astăzi în a doua săptămână de grevă şi au anunţat pentru marţi un miting de 20.000 de persoane la Bucureşti, care pleacă din Piaţa Victoriei şi ajunge la Palatul Cotroceni, la preşedintele Klaus Iohannis. Revendicările salariale vizează circa 200.000 de profesori, conform informaţiilor de la sindicate. Conform bugetului de stat pe 2023, cheltuielile de personal pentru învăţământ sunt bugetate la 24 mld. lei (4,7 mld. euro).

Meditații de partid. „Caravana educației” sau cum încearcă PSD să transforme problemele din învățământ în voturi. Expert: „E campanie camuflată” (Libertatea)

În plină grevă a profesorilor și cu o lună înaintea Evaluării Naționale, un autocar inscripționat cu însemnele PSD și TSD străbate județele României pentru a le oferi elevilor meditații gratuite. Unii copii primesc la final diplome și pungi. Ei sunt încurajați că partidul „le asigură drumul către reușită”.

„Dacă vrei să urci în caravana noastră, n-ai nevoie de bilet. Îți asigurăm noi drumul către reușita la Evaluarea Națională”, sună un mesaj promovat de tineretul social-democrat pe 7 mai 2023, după o acțiune în Buzău, județul din care provine Marcel Ciolacu, președintele PSD.

Promoția e variată și nu lipsesc tonalități regionale,: „Foaie verde maghiran, măi/ M-a făcut mama oltean, măi/ La Caravana Educației mă pregătesc/ Examenul să-l dovedesc, măi Leano”.

TSD caută să vorbească pe limba noii generații, ținând cont de faptul că oferta partidului se adresează tinerilor care se pregătesc pentru Evaluarea Națională, minori de 13 – 14 ani. Mulți vor vota deja la alegerile din 2028.

Integral în Libertatea.

Profesorii sunt azi singura contraputere la puterea repetentă care domină România (Republica)

Profesorii sunt astăzi singura contraputere la inepta și abuziva putere dominantă din România. Este pentru prima oară după foarte mulți ani când puterea din România se clatină și se simte amenințată de o forță a cărei ascensiune n-a anticipat-o.

Nu știu dacă profesorii români sunt conștienți de forța lor și de importanța crucială a mișcării lor pentru întreaga societate. Nu știu nici dacă liderii sindicali au suficientă inteligență și suficient curaj pentru a transforma revolta salarială a profesorilor într-o revoltă socială.

Dar starea insurecțională din societate e reală și e justificată. Categoria socială cea mai umilită în ultimele trei decenii, cea mai desconsiderată și mai manipulată, găsește printre membrii săi suficientă hotărâre să iasă în stradă și să-și ceară un drept, nu mai multe: dreptul de a fi salarizată decent. Iar asta pentru a reabilita nu doar o meserie vitală pentru mersul înainte al societății, ci și valoarea însăși a învățării și a cunoașterii pentru aceeași societate căzută astăzi pradă conspiraționismului, jocurilor de noroc și diverselor pseudoștiințe și pseudomodele, scrie Ciprian Mihali, contributor Republica.

Guvernul României, sfătuit de 500 de consilieri. Sub acoperirea de „specialiști” sunt oameni de partid, cu nume la secret (Europa Liberă)

Guvernul a decis scăderea numărului de angajați de la cabinetele demnitarilor, ca urmare a măsurilor de austeritate impuse de gaura bugetară de 20 de miliarde de lei. Până acum, miniștrii aveau chiar și 12 consilieri, iar salariile acestora din urmă îl depășeau, în unele situații, pe cel al președintelui României.

Consilierii personali sunt angajații ministerelor care au rolul de a ajuta demnitarii în munca lor de zi cu zi. Teoretic, sunt specialiști. Practic, după cum a declarat sub anonimat unul dintre demnitarii din Guvernul Ciucă, „unii sunt niște oameni trimiși de partid”.

Pot fi angajați cu un sfert, cu jumătate sau cu normă întreagă. Conform legii, cei care au dreptul la consilieri personali sunt miniștrii și secretarii de stat. Legea permite miniștrilor să aibă opt consilieri personali, iar secretarilor de stat, câte patru.

Toți sunt angajați fără concurs. Singura condiție e să fie în grațiile șefului.

Majoritatea ministerelor au refuzat să facă publice numele consilierilor demnitarilor invocând atât GDPR, cât și legea accesului la informații publice, 544/2001. Pentru a publica numele lor, birourile de presă ale instituțiilor publice au invocat că ar avea nevoie de acordul persoanei, dar nu au precizat nici dacă l-au cerut, nici dacă au fost refuzate.

Ministerele au pus la dispoziția Europei Libere numărul de consilieri și, în unele cazuri, nivelul de salarizare.

PNRR-ul și reformele, bilanț la rotativă: Ce jaloane am ratat și ce bani am pierdut/amânat (CursDeGuvernare)

Dezbaterea legată de reforma sistemului de pensii – plus cea legată de renegocierea diverselor componente ale planului național de redresare – a acaparat atenția guvernului, care scapă din vedere alte jaloane din PNRR.

În mai 2023, România ar fi trebuit să atingă, de la începutul implementării PNRR, un număr de 164 de ținte și jaloane. A îndeplinit însă doar 92 (adică 56% din obligații), restul de 72 fiind încă în derulare, blocate sau bifate doar ”din pix”, unele fără să răspundă cerințelor europene.

În acest moment, situația intrării banilor din PNRR este următoarea (neschimbată din octombrie 2022):

3,7 miliarde euro din prefinanțare, virați odată cu aprobarea PNRR + 2,6 miliarde euro pentru Cererea de Plată nr.1. Total= 6,3 miliarde euro.

Dacă ar fi fost respectat ritmul optim de depunere a cererilor de plată (2 cereri pe an) și dacă jaloanele ar fi fost îndeplinite, situația intrării banilor în țară ar fi trebuit să arate astfel:

3,7 miliarde euro din prefinanțare, virați odată cu aprobarea PNRR + 2,6 miliarde euro pentru Cererea de Plată nr.1 + 2,8 miliarde euro pentru Cererea de Plată nr.2. Total= 9,1 miliarde de euro.

Dar cererea de plată 2 NU este încă aprobată din cauza neîndeplinirii unor ținte și jaloane aferente anului 2022, atrage atenția CursDeGuvernare.

În țara unde trei oameni din zece sunt știrbi, statul a pus stomatologia în cui. Cum a ajuns România să nu se mai caute la dinți (Panorama)

România este țara în care trei din zece oameni nu mai au dinți naturali în gură, la propriu. Este de trei ori mai mult decât media europeană. Paradoxal, tot în România medicina stomatologică este aproape complet asigurată de mediul privat, statul având o implicare minimală.

Așa s-a ajuns în situația ca românii să fie europenii cu cele mai multe probleme de sănătate orală. Majoritatea trec pragul unui cabinet stomatologic abia când este prea târziu. De obicei, când îi doare. Chiar și după ce primesc îngrijire, prea puțini sunt cei care își continuă tratamentele sau recurg la o reabilitare orală completă. Nu pentru că sunt niște pacienți ignoranți. Pentru cei mai mulți români, serviciile stomatologice pur și simplu costă foarte mult. Iar banii trebuie plătiți pe loc, direct din buzunar, spre deosebire de alte servicii medicale unde statul asigură alternativa.

Acest tablou știrb și plin de carii al României este o imagine pe care o recunosc și experții consultați de Panorama, pentru a înțelege cum s-a ajuns la privatizarea stomatologiei în țara noastră și care au fost consecințele acestui demers care s-a petrecut în urmă cu mai bine de două decenii.

În prezent, România ocupă penultimul loc în Uniunea Europeană, după numărul anual de consultații stomatologice. Și nu e de mirare, având în vedere că domeniul asistenței medicale stomatologice este finanțat de sectorul public de sănătate într-o proporție de doar 5%, comparativ cu media europeană de 30%.

Topul forțelor armate. România pierde teren (Adevărul)

Într-un index al puterii militare, România a coborât 9 locuri de la un an la altul, iar motivul ar fi ritmul scăzut în care se derulează programele de dotare dedicate Armatei Române.

Aici au contribuit amânarea la nesfârșit a programului corvetelor și a programului de dotare cu elicoptere – nu avem nici măcar un astfel de aparat pentru misiuni de atac. De asemenea, ne trage în jos numărul mic de militari activi (67.000),dar și de rezerviști (50.000) – la acest capitol se fac demersuri, însă fără prea mare succes.

Puteți citi mai mult în Adevărul.