Finalul mandatului lui Klaus Iohannis. Împăratul și gloata ghinionistă (SpotMedia)

Finalul mandatului lui Klaus Iohannis. Împăratul și gloata ghinionistă (SpotMedia)

Într-un moment de sinceritate, de tip scăpare de porumbel, Anton Hader, președintele Alma Mater, a dezvăluit la Antena 3, după discuțiile de la Cotroceni, că liderii sindicali i-au pus pe tava președintelui propunerea acordului politic pe care să-l gireze, privind viitoarea grilă de salarizare în educație, ca ei să se întoarcă totuși cu ceva în plus la profesori.

Dl Iohannis ar fi acceptat “cu jumătate de gură” să-l semneze. Și apoi tot ei au ieșit pledând pentru această soluție.

Liderii sindicali voiau cel mai mult o soluție cât de subțirică pentru închiderea scandalului, soluție pe care dl Iohannis a acceptat-o fără tragere de inima.

Ca dovadă, președintele nu a considerat necesar să iasă el însuși în fața țării și a profesorilor pentru a spune cu toată gura cum anume și ce anume garantează. De la un enunț până la un conținut concret e cale lungă și Diavolul stă mereu în detalii.

Dl Iohannis nu numai că nu a considerat cu cale să își exercite sau măcar să mimeze rolul de mediator decât atunci când a văzut mulțimea venind direct spre el, fizic, dar nici măcar nu pare să fi avut temele făcute și soluții.

Iar în final nu a găsit cu cale să se arate personal în fața gloatei care l-a deranjat, în fața săracilor care, spre deosebire de el, au avut ghinion, dar cotizează la costul călătoriilor sale faraonice, scrie Ioana Ene Dogioiu.

Continuarea pe pagina SpotMedia.

Norii de furtună se întind peste economie. Inflaţia i-a scos în stradă pe profesori. Sindicatele sunt în stradă, iar guvernul nu are bani pentru revendicările lor. Pe margine se încălzesc medicii, poliţiştii, angajaţii de la CFR pentru că, daca-i dai unuia, trebuie să le dai tuturor (Ziarul Financiar)

Problema pe care cei din politică nu vor să o discute este felul în care Ministerul de Finanţe a construit bugetul pentru 2023. Veniturile în 2022 au crescut cu 21%, ca urmare a creşterii economice de 4,7%, dar şi a inflaţiei de 16%. Veniturile bugetare au crescut anul trecut cu 80 de miliarde de lei, an/an, din care cel puţin 16 miliarde de lei (din TVA şi accize) au venit din inflaţie.

Dar inflaţia, cea care i-a scos pe profesori în stradă, începe să scadă uşor şi, la fel, creşterea economică nu mai este aceeaşi. Veniturile statului nu scad, dar creşterea nu mai este una de 21%, ca în 2022. Finanţele nu au luat în calcul acest aspect în bugetul pe 2023 şi au mai adăugat o creştere estimată cu două cifre în bugetul din acest an. Şi acum s-au trezit cu un deficit de 27 de miliarde de lei, la doar patru luni din an, ceea ce ar putea duce deficitul bugetar la 5,5%, dacă nu 6% din PIB, deşi ţinta de deficit este de 4,4% din PIB. Problema în privinţa bugetului este că veniturile sunt mereu presupuse, dar cheltuielile angajate sunt mereu obligatorii. De asta guvernul este legat de mâini şi de picioare şi nu are bani pentru profesori, explică ZF.

Două Românii în stradă: cei care vor să mai obțină puțin și cei care vor să păstreze mult (CursDeGuvernare)

Pe fondul situației macroeconomice puternic dezechilibrate, România se confruntă cu un val de revendicări sociale cum nu au mai avut loc de mulți ani și care ar putea duce la o criză politică. Mișcările de protest ale bugetarilor se anunță în valuri, din tot mai multe domenii, dar cu motive ce contrastează puternic.

De o parte se află conflictele de muncă ale unor categorii de bugetari ce solicită drepturi restante și majorări pe care le consideră echitabile în comparație cu alte grupări de bugetari.

De cealaltă parte, reprezentanții instituțiilor de forță amenință și ei cu greve și proteste, pentru că riscă să piardă niște privilegii. De exemplu, ar putea rămâne fără dreptul de a avea pensia mai mare decât ultimul venit lunar și să se pensioneze precum cei din prima categorie de nemulțumiți, la 65 de ani.

Polițiștii, de exemplu, sunt nemulțumiți că Executivul (condus de un beneficiar de pensie specială) a cedat presiunilor Comisiei Europene, în loc să-și respecte promisiunea de a conserva pensiile de serviciu ale militarilor, de care beneficiază angajații MAI, MApN și ai serviciilor secrete.

Fără reforma pensiilor speciale, România poate pierde 3,2 miliarde de euro, adică tranșa a 3-a de plată din PNRR.

Impactul acestei reforme, neprezentat de guvernanți, nu va fi unul spectaculos, ținând cont de măsurile anunțate. Nici măcar nu au fost excluse pensiile primarilor, proorgate până acum, care vor apăsa puternic pe buget – sunt mii de foști primari.

Citiți mai mult pe pagina CursDeGuvernare.

Cum atrag Ciucă și PNL românii din diaspora înapoi acasă: mesaje optimiste, asfaltări și congrese de spiritualitate (PressOne)

Acum un an, premierul Nicolae Ciucă promitea bunăstare pentru românii din țară și măsuri concrete prin care să-i determine pe cei plecați la muncă în străinătate să se întoarcă acasă.

Printre altele, Nicolae Ciucă susținea că fiecare Consiliu Județean condus de liberali va deschide un birou special pentru românii din diaspora și că aceștia vor beneficia de mai multe informații și oportunități.

Afirmațiile premierului s-au dovedit însă a fi goale de conținut, pentru că măsurile promise nu au fost puse în practică. PressOne a cerut de la mai multe CJ-uri liberale date concrete despre birourile pentru diaspora pe care le promitea Ciucă. Au răspuns patru astfel de instituții publice. Iar printre județele care nu au făcut-o sunt Iași, Brașov, Cluj și Bihor.

Potrivit datelor oficiale, România a pierdut peste 1,1 milioane de oameni din populația rezidentă în ultimul deceniu. Aproape 20% din populația țării are peste 65 de ani.

Moldova se întoarce în Europa (DW)

Niciodată, după declararea independenței, Republica Moldova nu a fost mai aproape de împlinirea visului său european. Marele summit de la Chișinău, din 1 iunie 2023, o confirmă, scrie jurnalistul Vitalie Ciobanu.

Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a catalizat aceste procese. În același timp, cum s-a mai observat, dacă nu am fi avut o guvernare autentic pro-europeană la Chișinău, dacă președinta Maia Sandu și partidul pe care l-a întemeiat, PAS, nu ar fi câștigat alegerile în 2020 și, respectiv, în 2021, Moldova ar fi fost azi un câmp de bătălie, la propriu. O guvernare pro-rusă i-ar fi pus la dispoziție lui Putin Aeroportul Internațional Chișinău, ajutându-l să facă joncțiunea cu trupele rusești din Transnistria și să atace Ucraina din spate. În actuala conjunctură, teritoriul Republicii Moldova a căpătat o importanță strategică. Occidentul nu-și permite să-l lase la cheremul Rusiei.

Integral pe pagina DW.