Pensiile speciale dincolo de scandalul din Parlament (Adevărul)

Pensiile speciale dincolo de scandalul din Parlament (Adevărul)

Votarea oricărei legi care ar impune principiului contributivității în sistemele de pensii din România este un pas înainte într-o reformă blocată de foarte mulți ani, scrie jurnalistul Ion M. Ioniță.

În cazul pensiilor speciale pentru parlamentari pasul ar fi și mai mare, nu din punct de vedere financiar, pentru că nu sunt mulți astfel de beneficiari, ci din punct de vedere moral parlamentari ar arăta că nu se situează mai presus decât ceilalți cetățeni și că renunță la un privilegiu pe care ei înșiși și l-au acordat. O asemenea abordare va da argumente pentru votarea în întregime a reformei pensiilor publice, un act politic absolut necesar pentru societatea românească. 

Dar pasul înainte trebuie să treacă de Curtea Constituțională. Ceea ce nu s-a întâmplat până acum și nu numai o singură dată. Toate proiectele de legi votate până acum în legătură cu pensiile speciale au avut probleme la Curtea Constituțională. Aici nu contează scandalul făcută senatoarea Șoșoacă, ci voința reală a parlamentarilor de a renunța la propriile lor pensii speciale. Dacă legea va fi din nou respinsă de Curte, se va spune că parlamentarii au votat de ochii lumii, dar au rămas cu pensiile.Și atunci cum să mai legifereze aceiași parlamentari în cazul altor categorii de pensii speciale? Mai ales că, așa cum au demonstrat-o recentele proteste, cei care se încadrează în regimul pensiilor speciale nici nu vor să audă de recalcularea lor pe baza contributivității.

Integral în ediția tipărită a ziarului Adevărul.

Cum s-au pensionat peste 9.300 de cadre militare din MAI, MApN și SRI la vârsta medie de 45 de ani în ultimii 5 ani, în baza unei clasări „apt limitat” sau „inapt” (Libertatea)

O documentare Libertatea arată că peste 9.300 de cadre militare din cadrul MAI, MApN sau SRI s-au pensionat la vârsta medie de 45 de ani, în ultimii cinci ani, după ce au fost trecute în rezervă, ca urmare a clasării „apt limitat” sau „inapt” de către comisiile medico-militare. Persoanele în cauză au beneficiat de prevederile unui articol din legea pensiilor militare aprobate în 2015.

Camera Deputaților a votat ieri Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Pensiile de serviciu includ pensiile magistraților, pensiile militare sau pensiile personalului diplomatic și consular. Reforma pensiilor speciale pe principiul contributivității este unul dintre jaloanele din PNRR. Printre modificările aprobate pentru cadrele militare este creșterea vârstei standard de pensionare de la 60 de ani la 65 de ani până în 2035, eşalonat. Alte modificări privesc baza de calcul pentru pensie.

DOCUMENT Ciolacu a rămas fără certificat de revoluționar. Îl avea din anii 1990 (PressHub)

Actualul prim-ministru a susținut că a făcut Revoluția la Buzău și avea, încă din anii ’90, certificat de „luptător remarcat pentru fapte deosebite”. În 2019, a depus cerere pentru a obține cel mai nou titlu introdus prin lege: cel de „luptător cu rol determinant în victoria Revoluției Române”.

Diferența dintre cele două titluri este că certificatul nou venea la pachet cu o indemnizație lunară de 2.000 de lei.

În dosarul său de revoluționar se afirma că, pe 22 decembrie ’89, Marcel Ciolacu se afla la serviciu și le-ar fi propus colegilor să meargă la Județeana de Partid. Apoi ar fi pătruns în sediul acesteia și ar fi participat la constituirea CFSN (Consiliul Frontului Salvării Naționale). Numele lui Ciolacu nu apare însă pe listele CFSN din acele zile.

Comisia din cadrul Secretariatului de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 a reținut faptul că la Buzău nu au fost incidente, în decembrie 1989, care să pună în pericol viața celor care au ieșit în stradă.

De asemenea, a constat că acțiunile lui Marcel Ciolacu au avut loc după fuga lui Ceaușescu de la Comitetul Central, condițile obligatorie pentru acordarea titlului de luptător cu rol determinant.

Puteți vedea pe pagina Presshub documentul prin care o comisie specială din Secretariatul de stat pentru revoluționari a respins cererea lui Marcel Ciolacu de a fi declarat luptător cu rol determinant la Revoluția din decembrie 1989.

România este în scenariul de softlanding, de încetinire a economiei și a creditării, dar nu de recesiune (Ziarul Financiar)

Revigorarea creditării va veni odată cu reducerea dobânzilor și a inflației, la final de 2023 sau în 2024. PIB-ul poate crește cu 2-3%, cursul valutar va rămâne în jurul a 5 lei/euro. Pieţele financiare sunt calme. Sistemul bancar este rezilient şi foarte bine pregătit, solvabil şi lichid. Deficitul bugetar şi deficitul de cont curent sunt extrem de mari şi extrem de greu de corectat. Pentru a doua parte a anului riscurile sunt probabil aceleaşi pe care le discutam şi anul trecut pe vremea aceasta: deficitele gemene, stabilitatea politică şi situaţia geopolitică, au spus bancherii prezenţi în prima zi de ZF Bankers Summit 2023.

Brașov - Sighișoara, mai lent decât pe vremea locomotivelor cu abur. Cum avansează șantierele complexe care vor costa peste un miliard de euro (HotNews.ro)​

Toate trenurile care circulă între Brașov și Sighișoara fac mai mult de 3 ore pe cei 128 km, unele fac peste patru ore și apar zilnic întârzieri. Sunt mult în urmă vremurile în care traseul era parcurs în sub 100 de minute, dar la final de deceniu putem spera că timpii vor scădea spre o oră. Ce se întâmplă pe șantierele complexe de pe magistrala 300, unde trebuie construite cele mai lungi tunele din țară?

Traseul dintre Brașov și Sighișoara, neschimbat de 150 de ani, este sinuos și sunt multe curbe ce fac ca viteza să fie redusă. În plus, fiindcă nu s-au alocat bani de investiții în ultimul deceniu, trenurile merg tot mai încet. Reabilitarea va scurta traseul cu 17 km, de la 129 km, la 112 km, și va adăuga și cele mai lungi tunele feroviare de la noi.

Lucrările sunt cele mai complexe efectuate în domeniul feroviar românesc după Revoluție. Spre exemplu, se construiesc două tuneluri noi cu lungimea de 5, respectiv 7 kilometri cu galerii duble, alte trei tuneluri cu galerii comune, dar și un viaduct de 1700 de metri

Stadiul fizic al lucrărilor de reabilitare pe tronsoanele Brașov - Apața și Cața - Sighișoara este de 21,75%, iar pe tronsonul Apața - Cața este de 16,5%.

Lucrări aflate în stadiu avansat, conform unui răspuns al CFR Infrastructură la câteva întrebări trimise de HotNews.ro.